Preț energie PZU 12 octombrie 2026: 1.838 lei/MWh, Cernavodă oprită — NRG-IA

România începe luni, 12 octombrie 2026, o nouă săptămână cu întreaga producție nucleară indisponibilă și cu un preț mediu al electricității de 1.256,76 lei/MWh pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU). Datele oficiale OPCOM arată că, în intervalul de livrare 08:00–08:15, ora României, prețul ajunge la 1.838,02 lei/MWh, unul dintre cele mai ridicate niveluri ale zilei. Situația survine în momentul în care ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite de 60 de zile, iar revenirea lor depinde de refacerea condițiilor hidrologice de pe Dunăre. În spatele acestor cifre se află o problemă energetică de amploare națională. România a pierdut temporar disponibilitatea unei capacități nucleare de aproximativ 1.300 MW net, care în condiții normale contribuie constant la alimentarea sistemului electric. Absența acestei producții trebuie compensată prin alte centrale, surse regenerabile și schimburi comerciale cu țările vecine, într-o piață în care prețul se stabilește în funcție de echilibrul dintre cerere și oferta disponibilă. Presiunea este amplificată de seceta prelungită, care afectează simultan condițiile de funcționare ale centralei nucleare și disponibilitatea resurselor hidroenergetice. Pentru a proteja alimentarea cu apă a Cernavodăi, autoritățile au adoptat măsuri excepționale, inclusiv pregătirea unui sistem de barje și pompe de mare capacitate, cu posibilitatea restricționării temporare a navigației pe sectoarele afectate de intervenție. Prețul electricității crește cu 33,6% față de duminică Potrivit rezultatelor OPCOM, prețul mediu al blocului de bază pentru livrarea energiei în 12 octombrie este de 1.256,76 lei/MWh, în timp ce prețul blocului de vârf, definit în raportarea operatorului pentru intervalul 06:00–22:00 CET, ajunge la 1.303,63 lei/MWh. Cele mai ridicate prețuri sunt concentrate în mai multe intervale ale zilei, în special în zona vârfului de consum de dimineață. Maximul de 1.838,02 lei/MWh este înregistrat pentru un interval de 15 minute, în timp ce minimul zilei coboară la 893,27 lei/MWh. Diferența de aproape 945 lei/MWh evidențiază variația puternică a valorii energiei în funcție de momentul livrării. Comparativ cu duminică, 11 octombrie, când prețul mediu al blocului de bază a fost de 940,42 lei/MWh, valoarea de luni este mai mare cu 316,34 lei/MWh, respectiv 33,6%. Creșterea coincide cu revenirea consumului industrial și comercial specific unei zile lucrătoare, după weekend. Totuși, nivelurile ridicate nu au apărut pentru prima dată luni. Vineri, 9 octombrie, prețul mediu ajunsese la 1.365,34 lei/MWh, peste valoarea stabilită pentru 12 octombrie. Datele descriu o piață care a traversat mai multe zile de tranzacționare la prețuri ridicate, cu oscilații importante între zilele lucrătoare și weekend. Pe PZU au fost tranzacționați pentru 12 octombrie aproximativ 37.503 MWh. Volumul reprezintă energia contractată prin această piață pentru ziua respectivă, nu consumul total de electricitate al României, care este acoperit și prin contracte bilaterale sau alte mecanisme comerciale. Cernavodă a pierdut întreaga producție nucleară în august. Reactoarele rămân oprite Problema de la Cernavodă a început cu aproape două luni și jumătate înaintea actualei zile de tranzacționare. Potrivit Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), Unitatea 1 a fost oprită controlat la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la 13 august 2026, ca urmare a condițiilor hidrologice excepționale de pe Dunăre. Din 13 august, România funcționează fără aportul celor două reactoare, care însumează aproximativ 1.300 MW putere electrică netă nominală. La funcționare continuă și la putere maximă, această capacitate ar putea produce teoretic circa 31,2 GWh într-o singură zi. Este o contribuție deosebit de importantă pentru un sistem în care consumul și producția trebuie echilibrate permanent. În comunicatul din 11 octombrie, Nuclearelectrica a confirmat menținerea ambelor unități în stare oprită sigură, precizând că funcțiile de securitate nucleară sunt asigurate integral prin sistemele existente de răcire, protecție și intervenție. Oprirea afectează producția de electricitate, iar compania nu a anunțat o dată pentru reconectarea reactoarelor. Prelungirea indisponibilității schimbă modul în care sistemul energetic își acoperă necesarul de electricitate. Producția nucleară are avantajul unei disponibilități ridicate și al unei funcționări independente de variațiile zilnice ale vântului sau radiației solare. În absența ei, sistemul depinde mai mult de evoluția producției celorlalte tehnologii și de capacitatea pieței regionale de a asigura energia necesară la fiecare interval. Această vulnerabilitate devine cu atât mai importantă într-un an în care seceta limitează resursele de apă, iar producția hidroenergetică este supusă propriilor constrângeri. Dunărea transportă doar 31% din debitul obișnuit al lunii octombrie Datele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor arată dimensiunea deficitului hidrologic.…