Importuri gaze Romania 2026: crestere masiva de 46% — NRG-IA

Declin de 1% al producției interne de gaze și un salt masiv al importurilor în primele patru luni din 2026 România a înregistrat o creștere masivă de 46,8% a importurilor de gaze naturale în primele patru luni din 2026, în timp ce producția internă a scăzut ușor, cu 1%, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Această evoluție evidențiază o dependență crescută pe termen scurt de sursele externe, în ciuda obiectivelor strategice de independență energetică pe termen mediu. În perioada ianuarie-aprilie 2026, producția de gaze naturale utilizabile a țării a însumat 2,508 milioane tone echivalent petrol (tep), ceea ce reprezintă o diminuare cu 24.500 tep față de aceeași perioadă a anului 2025, relatează Economica.net. În paralel, volumul importurilor a depășit 1,246 milioane tep, înregistrând un plus substanțial de 397.500 tep comparativ cu intervalul similar din anul precedent, conform datelor INS publicate de Economedia. Discrepanța dintre volumele importate și declinul producției interne Deși scăderea producției interne cu 1% reprezintă o reducere marginală a resurselor proprii, volumul suplimentar importat depășește de peste 16 ori această pierdere fizică. Acest decalaj indică faptul că explozia importurilor nu a fost determinată direct de deficitul de extracție locală. În absența unor explicații oficiale detaliate din partea INS, factorii probabili includ refacerea stocurilor naționale, o eventuală revigorare a consumului industrial sau oportunități comerciale conjuncturale pe piețele regionale de gaze, unde prețurile de import pot fi competitive în raport cu producția locală. Această dinamică reală din primele patru luni ale anului pune sub semnul întrebării scenariile optimiste emise de autorități. Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru întregul an 2026 o scădere anuală a importurilor cu 2,7%, până la 2,150 milioane tep, și un avans al producției interne cu 1,5%, până la 7,907 milioane tep, conform Prognozei echilibrului energetic analizate de Economedia. Totuși, ritmul actual al importurilor din primul trimestru extins riscă să invalideze aceste prognoze dacă tendința de achiziție externă se menține la fel de agresivă în a doua jumătate a anului. Presiunea pe balanța comercială și expunerea la prețurile regionale Pentru consumatorii industriali și casnici, dependența sporită de importuri înseamnă o expunere directă la volatilitatea prețurilor de pe hub-urile europene de tranzacționare. Deși schema de sprijin și plafonare a tarifelor oferă o anumită stabilitate pe termen scurt, presiunea financiară se mută direct asupra bugetului de stat și asupra furnizorilor care trebuie să finanțeze achizițiile de pe piețele externe. În plus, creșterea importurilor afectează negativ balanța comercială a României în sectorul energetic. Chiar dacă țara dispune de capacități semnificative de stocare, importul unor volume atât de mari într-o perioadă în care consumul general de iarnă-primăvară tinde să scadă indică o reconfigurare a fluxurilor comerciale regionale, unde România acționează parțial și ca o platformă de tranzit către piețele învecinate, cum ar fi Republica Moldova sau Ucraina. Termenele-cheie pentru 2027 și riscurile de aprovizionare pe termen mediu Pentru anul 2027, CNSP anticipează o accelerare a producției interne cu 3,4%, până la 8,176 milioane tep, și o reducere a importurilor cu 6%, până la 2,022 milioane tep, corelată cu intrarea în exploatare a unor noi capacități și menținerea tranzitului către piețele externe. Principalul punct de cotitură pentru sectorul gazier românesc rămâne calendarul de dezvoltare a perimetrelor offshore din Marea Neagră, în special proiectul Neptun Deep. Orice întârziere în punerea în funcțiune a acestor capacități majore va prelungi perioada în care România va trebui să apeleze la importuri masive pentru a-și acoperi consumul intern și obligațiile de stocare. Până când producția din Marea Neagră va deveni o realitate fizică în rețeaua națională de transport, România rămâne vulnerabilă la fluctuațiile pieței externe, în ciuda prognozelor oficiale optimiste pe hârtie.