Record PZU în România: 5.321 lei/MWh seara și deficitul de flexibilitate al sistemului energetic — NRG-IA

România a intrat în luna iulie cu o contradicție energetică greu de ignorat: producția solară dispecerizabilă atinsese cu câteva zile înainte aproape 3.000 MW la prânz, iar marți seara piața spot a stabilit cel mai mare preț din istoria sa. În intervalul 19:00–19:15 al zilei de marți, 30 iunie, prețul de pe Piața pentru Ziua Următoare a ajuns la 5.321 lei/MWh , echivalentul a aproximativ 1.015 euro/MWh . Pentru încă un sfert de oră, prețul a fost de 5.077 lei/MWh. Media întregii zile a urcat la circa 293 euro/MWh, iar România a rămas pentru a doua zi consecutiv cea mai scumpă piață de energie electrică din Europa. Nu este un simplu record statistic. Este fotografia unui sistem în care energia există, inclusiv energie regenerabilă ieftină în orele de prânz, însă nu poate fi mutată suficient de repede și în volum suficient spre intervalul de seară, atunci când consumul rămâne ridicat, solarul se retrage, iar capacitățile flexibile disponibile nu acoperă integral golul de producție. Un record de 15 minute, nu prețul facturii Prețul de 5.321 lei/MWh trebuie citit corect. Nu reprezintă prețul mediu al energiei din acea zi și nici nu este echivalent cu factura finală a unui consumator casnic. Piața pentru Ziua Următoare, administrată de OPCOM, este o piață angro pe care participanții încheie tranzacții ferme pentru livrarea energiei în ziua următoare. Ea reflectă echilibrul dintre cerere și ofertă pentru fiecare interval de livrare, iar din 2025 funcționează cu granularitate de 15 minute. Factura finală include energia cumpărată de furnizor, tarifele de rețea, contribuții, taxe și TVA. Mulți furnizori își acoperă o parte importantă a necesarului prin contracte pe termen mai lung, nu exclusiv din piața spot. Totuși, un vârf PZU de asemenea dimensiune rămâne relevant: el transmite costul real al energiei marginale în ora critică, crește presiunea asupra cumpărărilor neacoperite și arată cât de vulnerabilă poate deveni piața în condiții meteorologice și tehnice nefavorabile. Canicula a crescut cererea exact când solarul începea să se retragă În zilele de caniculă, cererea de electricitate nu urcă uniform. Ea rămâne ridicată spre finalul după-amiezii și în primele ore ale serii, alimentată de funcționarea aproape continuă a sistemelor de răcire din locuințe, birouri, spații comerciale și industrie. În București au fost înregistrate temperaturi de până la 38 de grade, iar presiunea asupra consumului a venit într-un moment în care producția fotovoltaică începea să scadă accelerat. Cu câteva zile înainte, producția solară dispecerizabilă ajunsese instantaneu la 2.992 MW la prânz, un nivel record. Energia era disponibilă atunci când cererea și prețul puteau fi mai moderate, nu la ora 19:00, când sistemul avea nevoie de capacitate livrabilă imediat. Aceasta este diferența care contează pentru piață: nu numărul de MW instalați într-un an, ci numărul de MW și MWh disponibili în intervalele cu cerere maximă. Panourile fotovoltaice reduc presiunea asupra sistemului la prânz. Ele nu pot produce după apus. Eolianul poate compensa o parte din această retragere, însă în săptămâna recordului vântul a fost slab. Sistemul a rămas astfel mai dependent de hidrocentrale, centrale pe gaze, centrale pe cărbune, importuri și rezervele de flexibilitate disponibile în regiune. Capacitățile controlabile au intrat în săptămâna critică cu disponibilitate redusă Recordul nu poate fi explicat doar prin caniculă. În aceeași perioadă, un reactor de la centrala nucleară Cernavodă se afla în mentenanță, iar centrala pe gaze Brazi a OMV Petrom funcționa la aproximativ jumătate din capacitate. Conform datelor analizate de Profit.ro pe baza informațiilor Transelectrica, revenirea completă a centralei Brazi fusese amânată de la 1 iulie spre 23 iulie. Într-un sistem cu o pondere tot mai mare de solar și eolian, indisponibilitatea unei capacități controlabile contează mai mult în orele de rampă. Acestea sunt intervalele în care producția solară coboară rapid, consumul rămâne ridicat, iar piața caută în câteva zeci de minute energie din surse care pot răspunde imediat. Nuclearul oferă producție stabilă, însă nu este proiectat pentru a acoperi variații rapide de seară. Centralele pe gaze, hidrocentralele cu lac de acumulare, bateriile și răspunsul flexibil al consumului au un rol diferit: pot urca sau coborî mai repede pentru a echilibra sistemul. Când o parte dintre aceste resurse este indisponibilă, iar vântul nu livrează, prețul marginal poate urca abrupt. Exact aceasta s-a întâmplat marți seara. Importurile au redus deficitul, însă nu au eliminat costul România a importat energie din Bulgaria pe parcursul zilei, cu vârfuri de peste 2.000 MW, iar pe timpul nopții și din Ungaria. Exporturile spre Ungaria au apărut în orele diurne, atunci când structura producției și a cererii era diferită. Acest fapt nu trebuie transformat într-o explicație simplistă de tipul „România exportă energie ieftină la prânz și o cumpără înapoi seara la preț mare”. Energia nu se…