PZU ajunge la circa 927 lei/MWh în septembrie. România, între cele mai scumpe piețe din UE — NRG-IA

Septembrie duce PZU la aproximativ 927 lei/MWh România încheie septembrie cu una dintre cele mai scumpe luni din ultimul an pe piața spot a energiei electrice. Prețul mediu al Pieței pentru Ziua Următoare este calculat la aproximativ 927 lei/MWh , potrivit datelor publicate de Economica.net. În august, prețul fusese de 793 lei/MWh , iar în iulie de aproximativ 629 lei/MWh . Creșterea este astfel de aproximativ 17% într-o singură lună , după ce august adusese deja un avans de circa 26% față de iulie. Diferența devine și mai mare în comparație anuală. În septembrie 2025, prețul mediu era de aproximativ 492 lei/MWh . La circa 927 lei/MWh în septembrie 2026, creșterea este de aproape 88% . Valoarea finală oficială a prețului mediu ponderat pentru septembrie nu era încă publicată de OPCOM la momentul redactării. Operatorul pieței afișează pentru august un preț mediu ponderat de 793,19 lei/MWh . România ajunge între cele mai scumpe piețe spot din UE Creșterea nu este doar una raportată la propriul istoric al României. Profit.ro calculează pentru septembrie un preț mediu de aproximativ 176,14 euro/MWh și plasează România pe locul patru între cele mai scumpe piețe spot din Uniunea Europeană , după Italia, Irlanda și Ungaria. În august, valoarea calculată în euro fusese de aproximativ 151,16 euro/MWh , iar în septembrie 2025 de 97,95 euro/MWh . Piața românească nu funcționează însă izolat. PZU este integrată în mecanismul european de cuplare a piețelor pentru ziua următoare, iar presiunea asupra prețurilor s-a manifestat în septembrie și în alte piețe din regiune. România a avut însă, simultan, propriul deficit sever de producție disponibilă. Cernavodă a lipsit complet din sistem în septembrie Una dintre cele mai importante diferențe față de o lună normală a fost absența producției nucleare. Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat pe 28 iulie , în contextul debitului foarte scăzut al Dunării. Pe 13 august, Nuclearelectrica a început oprirea controlată și a Unității 2 , invocând scăderea continuă și semnificativă a nivelului fluviului. Cele două reactoare au câte aproximativ 700 MW , iar împreună reprezintă circa 1.400 MW de capacitate nucleară . În septembrie, niciuna dintre cele două unități nu a fost disponibilă. Impactul asupra structurii producției este major: în condiții normale, Cernavodă furnizează o cantitate mare și relativ constantă de energie, independentă de variațiile zilnice ale vântului sau radiației solare. Absența nuclearului a obligat sistemul să acopere acest deficit prin alte surse interne și prin importuri, într-o perioadă în care nici producția hidro nu a putut compensa pierderea. Seceta a lovit simultan nuclearul și hidroenergia Problema Dunării nu s-a limitat la Cernavodă. Condițiile hidrologice foarte slabe au redus și producția hidro. În anumite intervale din septembrie, producția hidro a coborât chiar sub 200 MW , potrivit datelor analizate de Economica.net. România a intrat astfel într-o combinație nefavorabilă: aproximativ 1.400 MW nucleari indisponibili și o contribuție hidro mult sub potențial. În unele zile s-au adăugat producția eoliană redusă și indisponibilități ale unor grupuri termoenergetice. Pe 24 septembrie, de exemplu, prețul mediu PZU a urcat la aproximativ 1.224 lei/MWh , echivalentul a circa 233 euro/MWh , România având atunci unul dintre cele mai ridicate prețuri spot din Europa. Solarul ieftinește orele de zi, dar nu rezolvă vârful de seară Septembrie a evidențiat și o altă caracteristică tot mai importantă a sistemului electric românesc: diferența foarte mare dintre orele cu producție fotovoltaică și cele fără soare. În intervalele favorabile producției solare, oferta fotovoltaică poate coborî puternic prețurile PZU. După apus, această producție dispare rapid, în timp ce consumul rămâne ridicat. Fără producția constantă de la Cernavodă, cu hidro limitat și cu o capacitate de stocare încă redusă raportat la dimensiunea sistemului, România devine mai dependentă în aceste intervale de termocentrale și de importuri. Rezultatul este o volatilitate foarte mare în interiorul aceleiași zile. Datele OPCOM pentru 30 septembrie ilustrează această ruptură: prețurile pe intervale de 15 minute coboară până în zona de 50–60 lei/MWh , dar depășesc în alte intervale 1.300 lei/MWh . Nu mai este suficient, așadar, să privim doar cantitatea de energie produsă într-o zi. Momentul în care aceasta este disponibilă devine esențial pentru preț. PZU a ajuns să gestioneze volume foarte mari Presiunea asupra pieței spot este relevantă și prin dimensiunea volumelor tranzacționate. Pentru ziua de livrare 28 septembrie , OPCOM a raportat 62.552 MWh tranzacționați pe PZU , cel mai ridicat nivel din 2026 după maximele înregistrate în perioada de iarnă, în februarie. Prețul mediu al acelei zile a fost de 154,34 euro/MWh , sub media europeană de aproximativ 171 euro/MWh. Volumul arată însă cât de importantă a devenit PZU în funcționarea curentă a pieței. În august, tranzacțiile de pe această…