România intră în august cu Unitatea 1 de la Cernavodă oprită și importuri de circa 1.700 MW seara — NRG-IA

Piața de Energie

Seceta a redus simultan producția nucleară și posibilitatea de a crește producția hidro, iar România acoperă aproximativ 1.700 de megawați din import în orele de seară, potrivit premierului. Unitatea…

România intră în august cu Unitatea 1 de la Cernavodă oprită și importuri de circa 1.700 MW seara — NRG-IA
România începe luna august cu Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă oprită, cu producția hidroelectrică limitată de secetă și cu aproximativ 1.700 de megawați importați în orele de seară, la un consum de peste 7.000 de megawați, potrivit datelor prezentate de premierul Ilie Bolojan. În această configurație, aproape un sfert din puterea necesară la acel moment al zilei este acoperită din exterior. Premierul a anunțat la 31 iulie declararea stării de alertă la nivel național pentru luna august, pe fondul scăderii producției de electricitate provocate de secetă și de debitele foarte mici ale râurilor, în special ale Dunării. Guvernul încearcă simultan să păstreze în funcțiune Unitatea 2 de la Cernavodă, să crească disponibilitatea producției interne și să asigure energie suplimentară din țările vecine în orele în care sistemul este cel mai solicitat. Situația nu echivalează cu un deficit permanent de electricitate și nici cu o întrerupere iminentă a alimentării. Comisia Europeană, care monitorizează România, Ungaria și sud-estul Europei, nu semnala la 31 iulie o preocupare imediată privind siguranța aprovizionării. Presiunea vine din reducerea simultană a mai multor surse interne și din necesitatea unor importuri mari exact în intervalele în care și statele vecine pot avea nevoie de energie suplimentară. Un singur reactor nuclear susține acum producția de la Cernavodă Nuclearelectrica a oprit controlat Unitatea 1 în dimineața zilei de 28 iulie, după ce nivelul foarte scăzut al Dunării a apropiat condițiile de funcționare de limitele prevăzute în procedurile centralei. Oprirea a fost o măsură preventivă, realizată în condiții de siguranță nucleară. Cele două reactoare de la Cernavodă au câte aproximativ 706 megawați și, atunci când funcționează împreună, asigură în jur de o cincime din producția de electricitate a României. Nuclearelectrica a anunțat ulterior și pregătirea opririi Unității 2, dacă evoluția Dunării ar fi impus această măsură. Până la finalul zilei de 31 iulie, al doilea reactor continua însă să fie conectat la rețea. Bolojan a declarat că informațiile primite de la companie indicau menținerea lui în funcțiune, dar că evoluția poate fi evaluată numai pe termen scurt. Diferența dintre funcționarea și oprirea Unității 2 este majoră pentru balanța de putere a țării. Premierul a estimat că, dacă și al doilea reactor ar trebui oprit, necesarul de import în orele de seară ar depăși 2.500 de megawați . Aceasta este o estimare condiționată de oprirea reactorului, nu nivelul actual al importurilor. Dunărea rămâne mult sub nivelul obișnuit pentru această perioadă Problema fizică din spatele situației energetice rămâne apa disponibilă. La sfârșitul lunii iulie, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, se situa în jurul valorii de 1.600 de metri cubi pe secundă, față de o medie multianuală de aproximativ 4.700 de metri cubi pe secundă pentru luna iulie. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor prognoza pentru primele zile din august o nouă scădere, până spre 1.450 de metri cubi pe secundă. Media multianuală pentru august este de 3.900 de metri cubi pe secundă. Debitul măsurat la Baziaș nu reprezintă direct cantitatea de apă disponibilă la sistemul de captare al centralei de la Cernavodă. Între intrarea Dunării în țară și centrală, apa este distribuită pe mai multe sectoare și brațe. Evoluția de la Baziaș indică însă severitatea deficitului hidrologic și tendința generală pe sectorul românesc al fluviului. La bifurcația dintre brațul Bala și Dunărea Veche, distribuția apei devine deosebit de importantă pentru zona Cernavodă. În perioadele cu ape mici, o parte mai mare a debitului poate fi atrasă spre Bala, reducând cantitatea care continuă pe Dunărea Veche. Documentațiile tehnice existente pentru acest sector urmăresc tocmai corectarea distribuției debitelor, astfel încât mai multă apă să rămână pe traseul care deservește și zona Cernavodă. Guvernul a decis intervenții de urgență pentru redistribuirea debitelor la bifurcația Bala–Dunărea Veche, cu obiectivul de a îmbunătăți condițiile necesare menținerii Unității 2 în funcțiune. Nu este vorba despre crearea unei noi surse de apă, ci despre influențarea modului în care debitul foarte redus existent se distribuie între brațele Dunării. Reuters a relatat că executivul finanțează lucrările necesare pentru menținerea celui de-al doilea reactor conectat la rețea. Vârful de seară concentrează presiunea asupra sistemului Problema devine mai dificilă după reducerea producției fotovoltaice. În timpul zilei, instalațiile solare pot acoperi o parte importantă a cererii, dar contribuția lor scade rapid spre seară. Dacă producția nucleară este redusă, debitele limitează suplimentarea producției hidro, iar vântul nu compensează diferența, sistemul trebuie să găsească alte surse exact când consumul rămâne ridicat. Bolojan a indicat un consum de peste 7.000 de megawați în orele de seară și importuri de aproximativ 1.700 de…

Citește articolul complet pe NRG-IA →