Contractele de electricitate pentru iarnă trec de 947 lei/MWh pe PCCB-LE-flex, cu Cernavodă oprită — NRG-IA

Noile contracte de electricitate pentru sezonul rece au trecut pe 8 septembrie de pragul de 940 lei/MWh pe piața administrată de OPCOM, într-un moment în care România funcționează fără producția celor două reactoare de la Cernavodă. Cea mai scumpă dintre cele patru tranzacții încheiate pe PCCB-LE-flex a ajuns la 947,09 lei/MWh , pentru energie livrată continuu între 15 octombrie 2026 și 31 martie 2027. Nu este prețul întregii piețe de electricitate și nici prețul care ajunge direct în factura consumatorului. Este însă un semnal comercial puternic: energia nou contractată pentru lunile reci este cumpărată la niveluri considerabil mai mari decât media contractelor deja existente pentru aceeași perioadă. Pe 8 septembrie, cele patru tranzacții încheiate pe PCCB-LE-flex au însumat 53.324 MWh , iar prețul mediu ponderat rezultat din volumele și prețurile publicate de OPCOM este de aproximativ 940,68 lei/MWh . Cea mai mare tranzacție ca preț, de 947,09 lei/MWh , a vizat 20.160 MWh, la o putere constantă de 5 MW, cu livrare între 15 octombrie și 31 martie. Un al doilea contract, identic ca volum și perioadă, s-a închis la 942,47 lei/MWh . Pentru ultimul trimestru din 2026, un contract de 2.209 MWh, cu livrare între 1 octombrie și 31 decembrie, a ajuns la 945,54 lei/MWh . Separat, pentru perioada 1 ianuarie–31 martie 2027 au fost tranzacționați 10.795 MWh la 924,39 lei/MWh . Toate au fost produse în bandă, ceea ce în terminologia OPCOM înseamnă livrare continuă, 24 de ore din 24, pe durata contractată. Prețurile nu descriu, prin urmare, câteva ore scumpe de vârf, ci energie de bază achiziționată pentru luni întregi. Noile contracte s-au scumpit cu peste 37% într-o singură lună Tranzacțiile din septembrie continuă o mișcare care devenise deja vizibilă în august. Raportul oficial OPCOM arată că în august au fost încheiate pe PCCB-LE-flex contracte noi pentru 170.625 MWh , la un preț mediu ponderat de 863,77 lei/MWh . În iulie, pe aceeași piață fuseseră contractați 746.470 MWh , la un preț mediu de 628,86 lei/MWh . Într-o singură lună, prețul mediu al noilor contracte a crescut astfel cu aproximativ 37,35% , în timp ce volumul tranzacționat a scăzut cu aproximativ 77,14% . Cele două mișcări trebuie citite împreună. Creșterea puternică a prețului a avut loc pe o piață cu lichiditate mult mai redusă, ceea ce înseamnă că structura și durata câtorva tranzacții pot influența mai puternic media lunară. Tendința nu este însă izolată la contractele bilaterale. Pe Piața pentru Ziua Următoare, prețul mediu de închidere a crescut în august la 793,55 lei/MWh , față de 629,25 lei/MWh în iulie , adică cu aproximativ 26%. Pe piața intrazilnică, prețul mediu ponderat a urcat de la 537,23 la 740,43 lei/MWh , o creștere de aproape 38%. Presiunea este astfel vizibilă simultan pe mai multe segmente ale pieței angro. Prețul marginal al iernii este mult peste contractele mai vechi Nivelul de 947 lei/MWh nu descrie întreaga energie deja contractată pentru această iarnă. Statistica OPCOM care agregă contractele existente după luna de livrare arată pentru octombrie 2026 un preț mediu ponderat de aproximativ 590,98 lei/MWh , pentru noiembrie 602,68 lei/MWh , iar pentru decembrie 602,56 lei/MWh . Pentru începutul lui 2027, mediile sunt mai ridicate: 648,82 lei/MWh în ianuarie , 648,38 lei/MWh în februarie și 643,28 lei/MWh în martie . Diferența față de tranzacțiile din 8 septembrie este mare. Ea arată că energia contractată acum, aproape de perioada de livrare și într-un context de ofertă tensionată, este evaluată mult mai scump decât volumele cumpărate anterior. Piața nu spune, așadar, că toată electricitatea din iarnă costă 947 lei/MWh. Spune ceva mai precis: ultimii megawați-oră contractați pentru sezonul rece sunt cumpărați la prețuri cu sute de lei peste media portofoliului existent . România funcționează fără aproximativ 1,2–1,3 GW de nuclear În același timp, cea mai mare sursă de producție continuă și predictibilă din România este indisponibilă. Cele două unități ale centralei de la Cernavodă însumează aproximativ 1.411 MW putere instalată . Unitatea 1 are aproximativ 706,5 MWe, iar Unitatea 2 aproximativ 704,8 MWe. Unitatea 1 a fost scoasă controlat din funcțiune la sfârșitul lunii iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august, în contextul scăderii severe a nivelului Dunării. Ministerul Energiei estima pe 8 septembrie că lipsa efectivă din sistem este de aproximativ 1.200–1.300 MW . Absența Cernavodă este un factor important de ofertă, dar nu poate explica singură prețul de 947,09 lei/MWh. Contractele la termen reflectă simultan disponibilitatea tuturor surselor de producție, situația hidro, costurile termocentralelor, importurile, cererea anticipată, riscurile regionale și lichiditatea pieței. Coincidența este însă puternică: România contractează energie pentru lunile reci la cele mai ridicate niveluri recente exact într-o perioadă în care aproximativ 1,2–1,3 GW de producție nucleară lipsesc din sistem. Dunărea rămâne mult sub media lunii…