România, la un consum de 8.189 MW fără reactoarele de la Cernavodă și cu Hidroelectrica sub 50%: prețul PZU s-a dublat la 1.266 lei/MWh — NRG-IA

Sistemul Energetic Național al României a intrat în sezonul rece din noiembrie 2026 sub cea mai severă presiune de capacitate și de preț din ultimul deceniu, fiind nevoit să acopere un vârf de consum intern de 8.189 MW fără niciun megawatt livrat de centrala nucleară de la Cernavodă și cu rezervele de apă ale Hidroelectrica scăzute sub pragul de 50%. Pierderea simultană a principalelor surse interne de producție cu cost redus a transferat imediat echilibrarea sistemului către centralele pe gaze naturale și către importuri scumpe, dublând prețul angro al electricității față de toamna anului trecut și consolidând poziția României pe primul loc în Uniunea Europeană după ritmul de scumpire a energiei electrice pentru populație. Datele oficiale publicate de operatorul bursei de energie OPCOM arată că prețul mediu ponderat pe Piața pentru Ziua Următoare a atins în luna octombrie 2026 valoarea de 1.265,96 lei/MWh, în creștere cu 38% față de septembrie 2026, când media fusese de 917,36 lei/MWh, și cu 97,5% peste nivelul de 641,00 lei/MWh înregistrat în octombrie 2025. Tensiunea din piață s-a amplificat în primele zile din noiembrie, odată cu răcirea vremii și creșterea consumului la 8.189 MW pe 2 noiembrie, astfel încât prețul mediu zilnic pe piața spot a urcat pe 3 noiembrie la 1.586 lei/MWh, de peste trei ori mai mult față de media de 514 lei/MWh din luna aprilie. Această evoluție are loc sub regimul stării de alertă în sectorul energetic, prelungită oficial de autoritățile de la București până la data de 30 noiembrie 2026 prin actul normativ publicat în Monitorul Oficial Partea I nr. 902/2026. Măsura administrativă reflectă o realitate fizică fără precedent în ultimii ani: România trebuie să traverseze prima lună de iarnă meteorologică având scoase temporar din ecuația de producție exact acele capacități care asigurau, în mod tradițional, atât stabilitatea benzii de bază, cât și flexibilitatea necesară la orele de vârf de seară. Seceta de pe Dunăre ține oprite ambele reactoare de la Cernavodă pe toată durata lunii noiembrie Cauza directă a indisponibilității celor două unități ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, care însumează o putere instalată de aproximativ 1.400 MW, nu este o defecțiune tehnică în partea nucleară, ci scăderea drastică a nivelului și debitului Dunării în urma secetei prelungite din întregul bazin hidrografic european. La începutul lunii noiembrie, măsurătorile hidrologice de la Cernavodă au indicat o cotă a fluviului de minus 267 centimetri și un debit de numai 215 metri cubi pe secundă, în timp ce la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării a coborât pe 4 noiembrie la 1.550 metri cubi pe secundă, la aproape o treime față de media multianuală a lunii noiembrie. Deși reactoarele de tip CANDU 6 operate de Nuclearelectrica utilizează apă grea în circuitul primar închis pentru moderarea și răcirea miezului nuclear, funcționarea lor în siguranță depinde de preluarea unor volume masive de apă din Dunăre, prin canalul de aducțiune, pentru răcirea condensatoarelor din circuitul secundar și a sistemelor auxiliare. Când nivelul fluviului coboară sub pragul tehnic de aspirație al pompelor de apă de răcire, operarea la putere devine imposibilă, motiv pentru care atât Unitatea 1, cât și Unitatea 2 au fost oprite controlat și sunt programate să rămână indisponibile pe tot parcursul lunii noiembrie 2026. Absența celor 1.400 MW nucleari elimină din Sistemul Energetic Național aproximativ 18 până la 20% din puterea necesară acoperirii unui consum național de peste 8.000 MW. Spre deosebire de sursele regenerabile intermitente, energia nucleară livrează constant, 24 de ore din 24, la unul dintre cele mai mici costuri marginale din piață, iar dispariția acestui bloc de producție în bandă lasă un gol structural pe care dispecerul național Transelectrica trebuie să îl acopere în fiecare secundă. Lacurile Hidroelectrica au scăzut sub 50%, unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimele trei decenii În mod obișnuit, o oprire temporară a unui grup nuclear sau termoelectric este compensată rapid prin creșterea uzinării în marile hidrocentrale de pe râurile interioare și de la Porțile de Fier. În noiembrie 2026, însă, această supapă de siguranță este sever restricționată, deoarece Hidroelectrica intră în sezonul rece cu un grad de umplere a lacurilor de acumulare situat sub pragul de 50%, unul dintre cele mai scăzute niveluri înregistrate la început de iarnă în ultimele trei decenii. Prognoza emisă de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru luna noiembrie 2026 confirmă menținerea unui regim hidrologic deficitar la nivel național, situat între 30% și 50% din media multianuală a lunii. În aceste condiții, cel mai mare producător de energie al țării, care deține o capacitate instalată de peste 6.300 MW, este obligat să își conserve rezerva strategică de apă din marile amenajări hidrotehnice pentru lunile de iarnă severă, ianuarie și februarie, când episoadele de ger…