România: consum de 8.500 MW în noiembrie, cu Cernavodă oprită — NRG-IA

România se pregătește pentru o lună noiembrie dificilă din perspectiva alimentării cu energie electrică. Ministerul Energiei estimează că puterea consumată la orele de vârf ar putea ajunge la 8.500 MW, în condițiile în care ambele reactoare nucleare de la Cernavodă rămân oprite, producția hidroenergetică este afectată de secetă, iar importurile au devenit o componentă importantă a acoperirii consumului. Pentru menținerea siguranței alimentării, ministerul propune prelungirea până la 30 noiembrie a măsurilor temporare aplicate sistemului energetic. Presiunea asupra rețelei este deja vizibilă. În weekendul 24–25 octombrie, în jurul orei 19:00, România importa peste 2.200 MW de electricitate, la un consum național de peste 6.700 MW, potrivit informațiilor prezentate de TVR. Valorile indică o contribuție a importurilor de aproximativ o treime din necesarul de putere al țării în acel interval. Situația ilustrează dificultatea acoperirii consumului intern atunci când producția disponibilă din centralele românești este redusă. Pentru noiembrie, estimarea maximului de consum crește cu 500 MW față de nivelul de 8.000 MW luat în calcul pentru octombrie. Diferența de 6,25% poate deveni importantă într-un sistem în care disponibilitatea capacităților de producție, condițiile hidrologice și posibilitățile de import trebuie să asigure în permanență echilibrul dintre energia produsă și cea consumată. Două reactoare nucleare oprite: aproximativ 1.400 MW lipsesc din capacitatea disponibilă Principala vulnerabilitate a sistemului energetic românesc rămâne indisponibilitatea simultană a celor două unități ale centralei nucleare de la Cernavodă. Unitatea 1 a fost oprită în condiții de siguranță la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la 13 august, în contextul nivelurilor și debitelor reduse ale Dunării, care au afectat condițiile necesare răcirii instalațiilor. Cele două reactoare au o putere nominală instalată cumulată de aproximativ 1.411 MW. În condiții obișnuite de funcționare, ele furnizează o cantitate importantă de electricitate în mod continuu, indiferent de ora zilei sau de condițiile meteorologice. Absența acestei producții reduce semnificativ capacitatea internă disponibilă pentru acoperirea consumului, în special în intervalele în care cererea crește. Raportată la vârful estimat de 8.500 MW, puterea nominală cumulată a reactoarelor reprezintă aproximativ 16,6%. Această comparație arată dimensiunea capacității indisponibile, fără a reprezenta un calcul al deficitului efectiv de electricitate. În exploatarea reală, necesarul rămas este acoperit prin celelalte centrale disponibile, producția regenerabilă, stocare și schimburi de energie cu sistemele vecine. Nuclearelectrica a confirmat, într-un comunicat din 11 octombrie, menținerea ambelor unități în stare oprită sigură. Compania a precizat că funcțiile de securitate nucleară sunt asigurate și că va informa publicul atunci când condițiile vor permite reconectarea reactoarelor. Evaluările utilizate de Ministerul Energiei pentru pregătirea lunii noiembrie indică, de asemenea, incertitudini privind posibilitatea reluării producției nucleare în perioada imediat următoare. Problema are o particularitate importantă: seceta afectează simultan două dintre principalele surse de electricitate cu emisii reduse din România. Nivelurile scăzute ale Dunării au impus oprirea reactoarelor, în timp ce debitele reduse și situația rezervelor de apă limitează posibilitățile de producție ale unor hidrocentrale. Astfel, o singură categorie de condiții naturale nefavorabile influențează mai multe componente ale producției naționale. Intervalul 17:00–21:00 devine principala provocare pentru sistemul electric În documentele pregătite pentru luna noiembrie, Ministerul Energiei identifică intervalul dintre orele 17:00 și 21:00 drept una dintre perioadele cele mai sensibile pentru funcționarea Sistemului Electroenergetic Național. În aceste ore, consumul gospodăriilor, al serviciilor și al activităților economice poate crește, în timp ce producția fotovoltaică se reduce puternic odată cu apusul soarelui. În sezonul rece, zilele mai scurte și perioadele cu nebulozitate accentuează această diferență dintre producția solară și cererea de electricitate. Energia eoliană poate contribui semnificativ la acoperirea consumului, însă producția depinde de viteza vântului și poate varia considerabil de la un interval la altul. În asemenea condiții, centralele a căror putere poate fi controlată și rezervele disponibile devin esențiale. Sistemul electric trebuie să mențină permanent echilibrul dintre producție și consum. Dacă cererea crește cu câteva sute de megawați într-un interval scurt, această diferență trebuie acoperită prin majorarea producției centralelor disponibile, descărcarea capacităților de stocare, importuri sau alte mecanisme de echilibrare. Capacitatea instalată totală a țării oferă doar o imagine parțială: pentru siguranța alimentării contează puterea care poate fi efectiv livrată în momentul…