Criză energetică România noiembrie 2026: risc de alimentare, măsuri Transelectrica și preț de 273 euro/MWh — NRG-IA

România se pregătește pentru o nouă lună de vulnerabilitate energetică. Ministerul Energiei a elaborat un proiect de hotărâre prin care solicită prelungirea până la 30 noiembrie 2026 a măsurilor excepționale de siguranță pe piața electricității, avertizând că lipsa unor rezerve suficiente pentru acoperirea consumului în orele de vârf poate provoca o criză de alimentare cu consecințe economice și sociale grave. Situația este rezultatul suprapunerii mai multor probleme: indisponibilitatea capacităților nucleare afectate de nivelul scăzut al Dunării, producția hidroenergetică redusă de secetă, restricțiile de funcționare ale centralelor pe cărbune, scăderea sezonieră a producției fotovoltaice și posibilitățile limitate de import. În același timp, consumul național ar putea urca la aproximativ 8.500 MW în serile reci din noiembrie, potrivit prognozelor prezentate în documentația Ministerului Energiei. Presiunea asupra sistemului se reflectă deja și în piață. Pentru ziua de luni, 26 octombrie, prețul energiei electrice pe piața pentru ziua următoare a ajuns în România la aproximativ 273 euro/MWh, în creștere cu 17%, cel mai ridicat nivel dintre statele Uniunii Europene. Evoluția are loc într-un context european de scumpire accelerată a electricității și a gazelor naturale, ceea ce reduce posibilitatea României de a compensa lipsurile de producție internă prin importuri ieftine. Cernavodă și seceta reduc capacitatea României de a produce electricitate Una dintre cele mai importante vulnerabilități identificate de autorități este situația Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Debitele scăzute ale Dunării afectează condițiile necesare răcirii instalațiilor, iar prognozele hidrologice nu oferă o perspectivă sigură pentru repornirea în noiembrie a cel puțin uneia dintre unitățile oprite. Importanța acestei situații depășește dimensiunea unei indisponibilități tehnice obișnuite. Energia nucleară asigură, în condiții normale de funcționare, o producție relativ constantă, independentă de variațiile zilnice ale vântului sau radiației solare. Atunci când această capacitate lipsește, sistemul trebuie să găsească surse alternative capabile să livreze electricitate exact în perioadele în care consumul este ridicat. Problema nucleară este amplificată de seceta care afectează și hidrocentralele. Precipitațiile deficitare au redus debitele râurilor și aportul hidroenergetic, limitând disponibilitatea unei resurse esențiale pentru reglarea rapidă a producției. Hidrocentralele cu acumulare pot interveni atunci când consumul crește brusc, însă această flexibilitate depinde de cantitatea de apă disponibilă și de gestionarea rezervelor pentru lunile următoare. Nici centralele pe cărbune nu pot compensa integral lipsurile. Potrivit evaluărilor Transelectrica prezentate în documentația proiectului, grupurile pe cărbune ar putea furniza maximum 1.200 MW pentru perioade limitate, în timp ce disponibilitatea susținută este estimată la aproximativ 900 MW, în condițiile rezervelor restrânse de combustibil. Această diferență dintre puterea maximă posibilă și puterea care poate fi menținută reprezintă o constrângere importantă pentru operarea sistemului. Consumul poate urca la 8.500 MW. Intervalul critic este seara, între 17:00 și 21:00 Autoritățile identifică intervalul 17:00–21:00 drept principala perioadă de vulnerabilitate. În aceste ore, consumul populației și al economiei rămâne ridicat, în timp ce contribuția centralelor fotovoltaice se reduce puternic sau dispare. Deficitul trebuie acoperit rapid din hidrocentrale, centrale termoelectrice, alte surse flexibile ori importuri. Pentru prima parte a lunii noiembrie, prognozele indică un consum care poate atinge aproximativ 8.500 MW la vârful de seară. Dacă temperaturile vor coborî semnificativ sub mediile multianuale, necesarul de putere ar putea fi și mai mare. Prin comparație, în fundamentarea măsurilor aplicabile în octombrie fusese luat în calcul un vârf de până la 8.000 MW. Producția eoliană poate contribui la reducerea deficitului, dar disponibilitatea sa depinde de condițiile meteorologice. Evaluările prezentate de Transelectrica indică variații importante ale producției din vânt, în timp ce fotovoltaicele sunt afectate atât de durata mai scurtă a zilei, cât și de condițiile de nebulozitate. În consecință, capacitatea instalată a centralelor regenerabile nu poate fi echivalată cu puterea efectiv disponibilă în fiecare oră. Aceasta este problema centrală de adecvanță a sistemului: România trebuie să dispună permanent de suficientă putere efectiv utilizabilă pentru a acoperi consumul, inclusiv atunci când producția regenerabilă este redusă sau când apar indisponibilități neprevăzute. O capacitate instalată importantă nu garantează singură acoperirea vârfului de sarcină. Importurile devin mai greu de obținut, iar România plătește 273 euro/MWh pe piața spot În mod obișnuit, interconexiunile cu sistemele energetice vecine permit compensarea dezechilibrelor dintre producția și…