România își asumă 2.496 MW de stocare până în 2028 prin primul acord tripartit al UE — NRG-IA

România și-a asumat dezvoltarea a 2.496 MW de putere suplimentară de stocare a energiei în intervalul 2026–2028 , prin primul acord tripartit al Uniunii Europene dedicat acestui sector. Ținta apare în lista oficială publicată de Comisia Europeană după semnarea documentului, la Luxemburg, în marja reuniunii miniștrilor Energiei din 26 iunie. Cifra nu înseamnă automat 2.496 MW de baterii deja finanțate, contractate sau aflate în construcție. Ea reprezintă angajamentul estimat al României pentru puterea de stocare care ar urma să fie adăugată până la finalul lui 2028. Comisia nu publică, pentru România, o defalcare în MWh, tehnologii, proiecte sau ani de punere în funcțiune. Diferența este esențială. MW arată puterea maximă cu care o instalație poate încărca sau injecta energie în rețea într-un moment dat. MWh indică volumul de energie care poate fi păstrat și durata potențială de funcționare. Două instalații pot avea aceeași putere de 100 MW, dar capacități foarte diferite: una poate livra energia timp de o oră, alta timp de două sau patru ore. Primul acord european care tratează stocarea ca prioritate de piață Acordul tripartit este construit în jurul a trei categorii de actori: autoritățile publice și instituțiile financiare, dezvoltatorii de stocare și regenerabile, respectiv industria consumatoare de energie. Mecanismul urmărește să reducă riscul investițional printr-un flux mai clar de proiecte, reguli de rețea mai favorabile flexibilității și sprijin pentru finanțarea activelor de stocare. Cele 22 de state participante au convenit să accelereze extinderea stocării, iar 17 dintre ele au transmis deja ținte concrete formulate fie în MW, fie în MWh. Alte cinci state urmează să își publice angajamentele până la finalul anului. România apare în document cu ținta de 2.496 MW, una dintre cele mai mari asumări publicate pentru perioada 2026–2028. Acordul nu impune o cotă obligatorie și nu transferă automat finanțare europeană către proiectele românești. Comisia precizează că angajamentele nu creează obligații juridice pentru semnatari. Ele funcționează ca semnal politic și investițional: statele trebuie să arate că au proiecte, reguli, rețele și mecanisme capabile să susțină extinderea stocării. Tarifele de rețea și veniturile comerciale devin testul real Statele semnatare s-au angajat să elimine barierele care încetinesc dezvoltarea stocării și să permită autorităților de reglementare să stabilească sau să aprobe tarife de rețea nediscriminatorii și bazate pe costuri, care stimulează flexibilitatea. Pentru România, această componentă este mai importantă decât simpla cifră de 2.496 MW. O instalație de stocare trebuie să poată cumpăra energie, încărca, descărca, participa la echilibrare și servicii de sistem fără să fie penalizată de costuri de rețea disproporționate sau de reguli care tratează bateria simultan ca simplu consumator și simplu producător. Acordul solicită și dezvoltatorilor de stocare și regenerabile să ofere anual estimări privind proiectele noi și volumele asociate. Industria este chemată să dezvolte stocare în propriile amplasamente și să ofere informații mai clare despre profilul consumului. Pentru finanțatori, această vizibilitate contează direct: proiectele devin mai ușor de evaluat atunci când există date despre rețea, consum, capacitate, venituri posibile și calendar de implementare. Comisia Europeană va urmări anual progresul până în 2028 și va sprijini statele în dezvoltarea mecanismelor de finanțare. Grupul BEI analizează extinderea unor instrumente existente pentru a include stocarea, inclusiv în zona contractelor corporative de achiziție a energiei, a lanțului european de producție și a finanțării proiectelor. România are deja finanțare aprobată și proiecte mari în dezvoltare Ținta europeană vine într-un moment în care România are deja un cadru financiar și o bază de proiecte în creștere. Comisia Europeană a aprobat în martie o schemă românească de ajutor de stat de 150 milioane euro pentru instalații independente de stocare a energiei electrice. Schema, finanțată prin Fondul pentru Modernizare, urmărește instalarea a cel puțin 2.174 MWh de capacitate nouă de stocare. În paralel, proiectele comerciale încep să capete dimensiuni relevante pentru piața românească. BERD finanțează cu până la 44 milioane euro sistemul de stocare de la Scornicești, județul Olt, dezvoltat de R.Power și Eiffel Investment Group. Instalația este proiectată la 127 MW și 254 MWh și ar urma să participe în piața serviciilor auxiliare și de echilibrare, cu venituri în principal comerciale. Acest tip de proiect arată diferența dintre o țintă politică și un activ funcțional. Pentru ca cei 2.496 MW să devină capacitate reală, dezvoltatorii trebuie să treacă de racordare, autorizare, achiziția echipamentelor, finanțare și contractarea mecanismului de operare. Piața are nevoie de proiecte care pot demonstra nu doar că au baterii și teren, ci și că pot produce venituri stabile din arbitraj, echilibrare, servicii de…