România, locul 1 în UE la scumpirea electricității: +51,6%. Eurostat și criza gazelor — NRG-IA

România a înregistrat cea mai mare scumpire anuală a electricității pentru gospodării din întreaga Uniune Europeană, potrivit datelor publicate vineri, 30 octombrie 2026, de Eurostat. Prețurile au crescut cu 51,6% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului precedent, un avans de peste două ori și jumătate mai mare decât în Irlanda, următoarea țară din clasament. România se află pe primul loc și la creșterea prețurilor gazelor naturale pentru consumatorii casnici, cu 9,3%, dintre statele pentru care sunt disponibile date comparabile. Statisticile dezvăluie o situație cu implicații directe asupra nivelului de trai: deși prețul nominal al electricității din România este apropiat de media europeană, acesta este cel mai ridicat din UE atunci când este raportat la puterea de cumpărare. Cu alte cuvinte, energia electrică reprezintă o povară economică mai mare pentru gospodăriile românești decât pentru cele din oricare alt stat membru, potrivit indicatorului utilizat de Eurostat. Datele apar într-un moment în care Europa se confruntă cu un nou episod de scumpire a gazelor naturale. Pe 28 octombrie, cotația europeană de referință TTF a atins temporar 100 de euro/MWh, pentru prima dată din decembrie 2022. În paralel, depozitele de gaze ale Uniunii Europene erau umplute în proporție de aproximativ 75%, sub nivelurile obișnuite pentru această perioadă a anului, după o vară marcată de dificultăți de aprovizionare și de perturbarea exporturilor de LNG din Golful Persic. România: electricitate mai scumpă cu 51,6%, într-o Europă în care prețurile au început să scadă Creșterea anuală de 51,6% raportată de Eurostat plasează România detașat pe primul loc în Uniunea Europeană. Irlanda ocupă poziția următoare, cu 19,8%, iar Finlanda înregistrează o majorare de 18,4%. Diferența de aproape 32 de puncte procentuale față de Irlanda arată amploarea excepțională a evoluției prețurilor din România. Contrastul devine și mai relevant dacă este analizată tendința europeană. În primul semestru din 2026, prețul mediu al electricității pentru gospodăriile din UE a coborât la aproximativ 0,28 euro/kWh, cu 2,2% sub nivelul din semestrul al doilea al anului 2025. Deși acest indicator reprezintă o comparație semestrială, diferită de creșterea anuală raportată pentru România, el evidențiază faptul că piața europeană nu a evoluat uniform. În timp ce multe state au consemnat stabilizări sau reduceri, consumatorii români au resimțit efectele unei schimbări importante a regimului de preț. O explicație centrală este încetarea schemei generale de plafonare a prețurilor la electricitate, la 1 iulie 2025. Primul semestru din acel an a inclus prețurile protejate prin intervenție guvernamentală, în timp ce primul semestru din 2026 a reflectat funcționarea pieței în noul cadru comercial. Diferența statistică surprinde astfel și efectul trecerii de la tarife plafonate la prețuri stabilite prin ofertele furnizorilor. Pentru consumatori, această schimbare a modificat costul efectiv al energiei, iar impactul a depins de consum, oferta contractuală și prețul anterior aplicabil fiecărei gospodării. Majorarea de 51,6% reprezintă evoluția medie națională calculată de Eurostat, nu o creștere identică pentru toate facturile și nici o scumpire produsă în luna octombrie. Românii suportă cea mai mare povară a prețului electricității raportat la puterea de cumpărare Cea mai importantă informație dincolo de clasamentul scumpirilor privește accesibilitatea economică a electricității. Eurostat calculează prețurile și în standarde ale puterii de cumpărare, un indicator care permite compararea costurilor între țări ținând cont de diferențele generale dintre nivelurile prețurilor din economiile respective. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la acest indicator, cu 46,9 PPS pentru 100 kWh de electricitate. Polonia urmează cu 41,1 PPS, iar Cehia cu 34,3 PPS. Diferența evidențiază dezavantajul gospodăriilor românești în raport cu costul energiei, chiar dacă tarifele exprimate direct în euro nu se situează printre cele mai mari din Europa. În termeni nominali, prețul mediu al electricității pentru consumatorii casnici din România a fost de aproximativ 0,284 euro/kWh, apropiat de media Uniunii Europene. În comparație, Irlanda a înregistrat circa 0,39 euro/kWh, iar Germania și Belgia aproximativ 0,36 euro/kWh. Prin urmare, România conduce clasamentul poverii ajustate la puterea de cumpărare, în timp ce alte state continuă să aibă tarife nominale mai mari. Această diferență este esențială pentru înțelegerea impactului social al scumpirilor. Energia electrică este un serviciu indispensabil, iar posibilitatea gospodăriilor de a absorbi creșterile de preț depinde de veniturile disponibile și de celelalte cheltuieli obligatorii. Un tarif apropiat de media europeană poate deveni considerabil mai dificil de suportat într-o economie cu o putere de cumpărare mai redusă. La gaze naturale, tabloul prezintă un contrast diferit. România a consemnat o creștere…