Preț energie electrică 29 octombrie 2026: România, 323,76 euro/MWh pe PZU — NRG-IA

România înregistrează pe 29 octombrie 2026 un preț mediu de 323,76 euro/MWh pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), potrivit rezultatelor publicate de operatorul pieței, OPCOM. Energia electrică pentru această zi de livrare a fost tranzacționată la un preț mediu de 1.731,68 lei/MWh, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa. Scumpirea se produce într-un moment în care sistemul energetic românesc funcționează fără aportul celor două reactoare nucleare de la Cernavodă. Presiunea depășește însă granițele României. În Germania, prețul mediu pentru aceeași zi se situează în jurul a 315 euro/MWh, în Austria depășește 310 euro/MWh, iar în Ungaria ajunge la aproximativ 325 euro/MWh. Serbia înregistrează un nivel apropiat de 330 euro/MWh. Mai multe piețe din Europa Centrală și de Sud-Est se confruntă astfel, simultan, cu electricitate angro de peste 300 de euro/MWh. Contrastul cu nordul continentului este remarcabil. Finlanda are un preț mediu de aproximativ 17 euro/MWh, iar unele zone din nordul Suediei coboară sub 20 euro/MWh. Pentru aceeași zi, energia electrică se tranzacționează în România la un preț de aproape 19 ori mai mare decât în Finlanda. Diferența evidențiază vulnerabilitățile unei piețe europene interconectate, dar în care disponibilitatea producției și capacitatea rețelelor continuă să determine prețuri foarte diferite. România resimte simultan lipsa energiei nucleare și reducerea producției hidro Cea mai importantă vulnerabilitate internă este absența producției nucleare de la Cernavodă. Unitatea 1 a fost oprită controlat la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la 13 august, pe fondul nivelului scăzut al Dunării. Ambele opriri au fost efectuate conform procedurilor de securitate nucleară, iar Nuclearelectrica a confirmat în octombrie menținerea reactoarelor într-o stare de oprire sigură. În condiții normale de funcționare, cele două unități asigură împreună o putere de aproximativ 1.400 MW și reprezintă o componentă esențială a producției naționale de electricitate. Absența lor obligă sistemul să acopere o parte mai mare a consumului din alte surse interne și din importuri. Efectul devine deosebit de important atunci când disponibilitatea energiei ieftine este redusă și în țările vecine. Seceta afectează și producția hidroelectrică. Debitele reduse limitează posibilitățile de generare ale unor hidrocentrale, inclusiv ale celor de pe Dunăre, într-o perioadă în care sistemul ar avea nevoie de capacități suplimentare pentru acoperirea consumului. În paralel, scurtarea zilelor și apropierea sezonului rece reduc contribuția producției fotovoltaice în intervalele de seară, când cererea poate rămâne ridicată. Problemele sunt regionale. Presa energetică a semnalat indisponibilități ale unor capacități nucleare din Bulgaria și funcționarea sub capacitate a producției nucleare din Ungaria. Aceste evoluții restrâng oferta disponibilă într-o zonă în care mai multe state încearcă să își acopere necesarul de energie în aceleași intervale. De ce depășește electricitatea 300 de euro/MWh în atât de multe țări Prețurile ridicate reflectă mecanismul de funcționare a pieței angro de energie electrică. Pentru fiecare interval de tranzacționare, producătorii și cumpărătorii transmit oferte, iar prețul rezultat este influențat de costul producției necesare pentru satisfacerea cererii. Atunci când energia disponibilă din surse cu costuri variabile reduse este insuficientă, sistemul are nevoie de centrale mai scumpe pentru a acoperi consumul. Centralele pe gaze naturale devin astfel importante pentru stabilirea prețului în numeroase intervale. Costul combustibilului, la care se adaugă costurile certificatelor de emisii și cele de funcționare, influențează ofertele acestor producători. Într-o perioadă cu prețuri ridicate ale gazelor, utilizarea mai intensă a centralelor pe acest combustibil poate împinge în sus prețul întregii piețe angro. În România, rezultatele OPCOM arată că prețul mediu pentru intervalele de vârf ajunge la 359,97 euro/MWh, peste media zilnică de 323,76 euro/MWh. Pentru intervalele din afara vârfului, media este de 287,55 euro/MWh. Diferența arată presiunea suplimentară exercitată asupra sistemului atunci când consumul este mai mare și producția disponibilă trebuie completată cu surse mai costisitoare. Evoluția este vizibilă și de la o zi la alta. Pentru 28 octombrie, piața românească înregistrase un preț mediu de aproximativ 311 euro/MWh. Pentru 29 octombrie, indicele de bază publicat de OPCOM urcă la 323,76 euro/MWh, o creștere de 3,98%. Persistența acestor niveluri, mai ales dacă se extinde pe mai multe săptămâni, poate ridica semnificativ costurile achizițiilor de energie ale furnizorilor și companiilor expuse la prețurile angro. De ce Finlanda și nordul Suediei au prețuri de aproape 19 ori mai mici Diferențele dintre piețele europene arată limitele capacității de a transfera energia ieftină acolo unde este cea mai mare nevoie de ea. Europa dispune de un sistem de cuplare a piețelor de electricitate,…