Transgaz introduce nouă proiecte de 1,38 miliarde de euro pentru transportul gazelor spre Ucraina, Republica Moldova și Serbia — NRG-IA

Transgaz propune o nouă legătură cu Ucraina, o capacitate suplimentară spre Republica Moldova și mai multe conducte interne necesare transportului gazelor către Serbia și Europa Centrală. Acționarii companiei au aprobat preliminar planul, care trebuie transmis autorității de reglementare, iar majoritatea proiectelor nu au încă finanțarea și construirea aprobate definitiv. Conținut articol: România pregătește o extindere majoră a rețelei naționale de transport al gazelor, construită în jurul unor noi legături cu Ucraina și Republica Moldova și al întăririi traseului către Serbia. Planul Transgaz pentru perioada 2026–2035 adaugă nouă proiecte majore, evaluate împreună la aproximativ 1,376 miliarde de euro, cu termene estimate între 2027 și 2032. Acționarii Transgaz au acordat la 21 iulie 2026 aprobarea prealabilă pentru documentul actualizat după consultarea publică. Hotărârea a fost adoptată cu 98,29% din voturile exprimate și permite transmiterea planului către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, care trebuie să îl analizeze și să îl aprobe. Această etapă nu echivalează cu aprobarea construirii tuturor conductelor și stațiilor incluse. Fiecare investiție trebuie să parcurgă, în funcție de stadiul său, studiile tehnice, procedurile de mediu, autorizarea, identificarea finanțării, coordonarea cu operatorii din statele vecine și adoptarea unei decizii finale de investiție. Nouă investiții redesenează traseele gazelor Cel mai mare proiect nou este conducta Gherăești–Siret, care ar crea o legătură suplimentară între rețelele de transport ale României și Ucrainei. Investiția este estimată la 450 de milioane de euro și are anul 2032 drept termen orientativ de finalizare. Proiectul cuprinde aproximativ 130 de kilometri de conductă, o stație de măsurare la frontieră și, dacă analizele tehnice o vor impune, extinderea stațiilor de comprimare de la Onești și Gherăești. Stațiile de comprimare mențin presiunea necesară deplasării gazelor pe distanțe lungi. O a doua investiție, evaluată la 26,4 milioane de euro și programată orientativ pentru 2032, urmărește creșterea capacității de transport către Republica Moldova. Proiectul se află în fază conceptuală. Planul nu precizează încă traseul, punctul de trecere a frontierei, lungimea conductei sau cantitatea suplimentară de gaze care ar putea fi transportată. Celelalte proiecte noi formează o succesiune de conducte și stații care ar putea muta volume mai mari din estul României spre centru și vest: conducta Isaccea–Șendreni, estimată la 97,5 milioane de euro; conducta Onești–Coroi, estimată la 371 de milioane de euro; conducta Coroi–Botorca, estimată la 49 de milioane de euro; conducta Hațeg–Petrovaselo, estimată la 175 de milioane de euro; stația de comprimare Hațeg, estimată la 69 de milioane de euro; stația de comprimare Isaccea, estimată la 125 de milioane de euro; modernizarea stației de măsurare Negru Vodă 1, estimată la 12,77 milioane de euro. Termenele din plan sunt estimări, nu date contractuale garantate. Conductele Onești–Coroi și Coroi–Botorca sunt programate orientativ pentru 2029, infrastructura Hațeg–Petrovaselo și stația de comprimare Hațeg pentru 2030, iar conducta Isaccea–Șendreni și stația de comprimare Isaccea pentru 2031–2032. O nouă legătură cu Ucraina, readusă în plan Conducta Gherăești–Siret reapare după ce fusese eliminată din planificarea Transgaz în 2022. Proiectul este acum introdus din nou pentru a crea o capacitate transfrontalieră în zona Siret și pentru a completa dezvoltările realizate în nord-estul României. Importanța sa a crescut odată cu schimbarea rolului rețelei ucrainene. După încetarea tranzitului gazelor rusești către Uniunea Europeană, Ucraina are nevoie de rute prin care să poată importa gaze și să își utilizeze depozitele subterane, printre cele mai mari de pe continent. România poate deveni una dintre căile de alimentare dacă dispune simultan de gaze disponibile, conducte interne suficient de puternice și capacitate la frontieră. Volumele ar putea proveni din producția românească, din Marea Neagră sau din importurile aduse prin Bulgaria și coridorul care leagă sud-estul Europei de piețele nordice. Planul nu indică deocamdată capacitatea anuală a viitoarei legături de la Siret. În lipsa acestei valori și a unei evaluări comerciale, nu poate fi stabilit câte gaze ar putea fi exportate efectiv către Ucraina și în ce condiții economice. Republica Moldova caută o a doua opțiune de alimentare Republica Moldova este deja conectată la România prin infrastructura Iași–Ungheni–Chișinău. Noul proiect urmărește să mărească posibilitățile de transport și să reducă dependența de un singur traseu. Investiția rămâne însă cea mai puțin definită dintre cele nouă proiecte. Transgaz menționează obiectivul, valoarea preliminară și anul 2032, dar nu identifică amplasamentul noii legături. Traseul, diametrul, capacitatea și lucrările necesare în rețeaua existentă trebuie stabilite prin studiile ulterioare. Realizarea…