România are cel mai mare preț spot la energie din Europa: centrale oprite, fotovoltaic ieftin la prânz și lipsă de stocare — NRG-IA

România a avut cel mai mare preț spot al energiei electrice din Europa pentru energia tranzacționată în 7 mai cu livrare în 8 mai, în timp ce sistemul energetic funcționa cu mai multe capacități oprite și cu o dependență accentuată de profilul orar al producției fotovoltaice. Potrivit datelor publicate de OPCOM și centralizate de presa de specialitate, prețul mediu din Piața pentru Ziua Următoare de la București a fost de 761 lei/MWh, adică aproximativ 144 euro/MWh, peste nivelurile din piețele vecine. Economica.net arată că doar Ungaria, cu aproximativ 140 euro/MWh, a fost aproape de România în aceeași zi de livrare. Preț mic la prânz, preț foarte mare seara Dezechilibrul nu se vede doar în media zilnică, ci mai ales în profilul orar. În România, în orele de prânz, când fotovoltaicul devine una dintre principalele surse de producție, prețurile coboară puternic. În aceeași zi, însă, prețul urcă abrupt spre seară, când producția solară dispare, consumul rămâne ridicat, iar sistemul are nevoie de capacități controlabile. Economica.net indică o variație orară de la 331 lei/MWh la ora 14 CET până la 1.633 lei/MWh aproape de miezul nopții. Aceasta înseamnă o diferență de aproape cinci ori între ora ieftină de la prânz și ora scumpă de seară. Aici se află miezul problemei: România poate avea energie ieftină câteva ore, dar nu are încă suficiente instrumente pentru a muta acea energie în orele în care sistemul are nevoie de ea. Centralele oprite apasă pe preț Creșterea prețului spot nu vine doar din lipsa stocării. Ea a fost amplificată și de oprirea temporară a mai multor capacități de producție, inclusiv a unui reactor nuclear. E-nergia notează că oprirea temporară a unor capacități de producție se vede în piață, iar prețul zilnic a fost tras în sus de vârful de consum de seară, în ciuda producției mari din fotovoltaic la mijlocul zilei. Aceasta este combinația cea mai periculoasă pentru piață: producție solară multă în orele de prânz, dar capacități stabile mai puține în orele de seară. Energia nucleară, hidro, gazul, cărbunele rămas în sistem și importurile devin decisive în intervalele în care regenerabilele intermitente nu mai acoperă consumul. Când o parte din aceste capacități lipsește, prețul reacționează imediat. Bulgaria câștigă din ceea ce România nu poate stoca Al doilea element al problemei este regional. România produce energie ieftină în anumite ore, dar nu o poate stoca suficient. În aceste condiții, energia poate ajunge la export în orele cu preț scăzut, iar sistemul ajunge să importe sau să cumpere scump în orele în care prețul crește. Newsweek România descrie mecanismul prin care Bulgaria poate importa energie la prețuri mici, zero sau negative, inclusiv din România, și apoi poate exporta când prețurile cresc seara. Publicația citează și date potrivit cărora Bulgaria are sisteme de baterii de peste 2 GW și o capacitate de stocare de aproape 8 GWh. Diferența nu este doar de piață, ci de infrastructură. Țara care poate stoca energia ieftină controlează mai bine momentul în care o vinde. Țara care nu o poate stoca rămâne expusă la exporturi ieftine și importuri scumpe. Problema nu este fotovoltaicul, ci lipsa flexibilității Este greșit să se concluzioneze că problema României este producția fotovoltaică. Fotovoltaicul reduce prețul în orele însorite și aduce energie cu cost marginal foarte mic. Problema apare atunci când sistemul nu are suficientă flexibilitate pentru a integra această producție. Fără baterii mari, hidro cu pompaj, consum dispecerizabil, contracte flexibile, agregatori, tarife dinamice și capacități rapide de echilibrare, surplusul de la prânz nu se transformă automat în protecție pentru orele de seară. Aceasta este noua realitate a pieței electrice europene: nu mai contează doar câți MW instalezi, ci și când îi poți folosi. Consumatorul simte media, nu ora ieftină Pentru consumator, faptul că energia este ieftină la prânz nu este suficient dacă factura reflectă costuri medii, dezechilibre, achiziții scumpe în vârfuri și lipsă de flexibilitate. Eurostat arată că România a avut, în semestrul al doilea din 2025, cea mai mare creștere din UE a prețurilor la electricitate pentru gospodării, de 58,6% față de aceeași perioadă din 2024. În termeni de standard al puterii de cumpărare, România a avut cel mai ridicat nivel din UE la prețul electricității pentru gospodării, 49,52 PPS/100 kWh. Această diferență este esențială. Chiar dacă prețul nominal poate părea mai mic decât în state occidentale, povara reală asupra veniturilor românilor este mai mare. Ce ar trebui să se schimbe România nu mai poate trata stocarea ca anexă la regenerabile. Ea devine infrastructură de sistem. Bateriile mari pot muta energia pe câteva ore. Hidrocentralele cu acumulare prin pompaj pot acoperi intervale mai lungi. Consumatorii industriali flexibili pot reduce presiunea în vârfuri. Tarifele dinamice pot muta o parte din consum în orele ieftine. Rețelele digitale pot face vizibilă și controlabilă…