Romania se opune reducerii certificatelor gratuite CO2 — NRG-IA

Alianța celor șase state apără certificatele gratuite de emisii — ce s-a întâmplat Șase guverne europene, printre care și România, cer oficial relaxarea normelor de decarbonizare pentru a preveni colapsul industrial provocat de criza energetică din Iran. Potrivit unui document oficial analizat de agenția Reuters și preluat de publicațiile Agerpres și e-nergia, această coaliție de state membre se opune direct planului Comisiei Europene de a reduce numărul de certificate gratuite de emisii de dioxid de carbon (CO2) acordate sectorului industrial energetic-intensiv. Comisia Europeană a propus în cursul acestei luni o serie de reglementări noi, menite să accelereze eliminarea treptată a cotelor gratuite de poluare. Scopul executivului comunitar este de a forța companiile din sectoarele industriale cheie să cumpere mai multe certificate de pe piața liberă (ETS), stimulând astfel investițiile în tehnologii curate. Totuși, momentul ales pentru această reformă dură coincide cu o perioadă de instabilitate extremă pe piețele internaționale de mărfuri. România și celelalte cinci state semnatare ale documentului susțin că o reducere bruscă a sprijinului prin certificate gratuite va pune presiune financiară insuportabilă pe umerii companiilor locale. Acestea se confruntă deja cu costuri operaționale ridicate din cauza prețurilor volatile la electricitate și gaze naturale, iar eliminarea protecției împotriva costurilor de carbon riscă să destabilizeze definitiv balanțele financiare ale marilor consumatori industriali. Conflictul din Orientul Mijlociu și scumpirea gazelor naturale Cauza directă a acestei revolte diplomatice la nivel european este impactul sever pe care războiul din Iran îl are asupra piețelor globale de energie. Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu au generat un nou val de scumpiri ale gazelor naturale pe bursele europene de referință. În acest context, industriile grele din statele din estul și centrul Europei, care depind în continuare de un mix energetic în tranziție, sunt extrem de vulnerabile la orice variație de preț. Cele șase guverne semnatare argumentează că normele de mediu ale Uniunii Europene trebuie să fie flexibile și adaptate la realitățile macroeconomice. Documentul citat de Reuters arată că statele membre nu contestă țintele climatice pe termen lung, ci ritmul agresiv de implementare a reducerilor într-un moment de criză geopolitică majoră. Practic, guvernele cer o perioadă de grație sau o corelare a calendarului de reducere a certificatelor cu stabilizarea prețurilor la energie. Fără o atenuare a acestor reglementări, companiile care produc oțel, ciment, îngrășăminte chimice sau aluminiu în România și în regiune s-ar putea confrunta cu o dublă penalizare: facturi record la energie și costuri masive pentru conformarea cu standardele de mediu ale Uniunii Europene. Această combinație pune în pericol mii de locuri de muncă din sectoarele industriale strategice. Costuri de producție majorate și risc de relocare a industriei Consecințele directe ale acestei dispute de la Bruxelles se vor reflecta direct în competitivitatea economică a României și în prețurile bunurilor de larg consum. Dacă propunerea inițială a Comisiei Europene va fi adoptată fără modificări, fabricile din România vor fi forțate să își reducă producția sau să transfere costurile suplimentare de carbon direct în prețul final al produselor. Acest lucru va genera un nou val de inflație în sectorul construcțiilor și al infrastructurii. Un alt risc major identificat de specialiștii consultați de NRG-IA este cel al „relocării emisiilor de carbon” (carbon leakage). În cazul în care producția industrială devine prea scumpă în interiorul Uniunii Europene din cauza prețului certificatelor CO2, companiile își vor muta facilitățile de producție în țări terțe, unde standardele de mediu sunt mult mai permisive. Acest scenariu nu doar că ar distruge locuri de muncă în România, dar nu ar ajuta deloc la reducerea emisiilor la nivel global, ci doar le-ar reloca în afara granițelor europene. De asemenea, pentru consumatorii casnici, o slăbire a competitivității industriei naționale înseamnă o presiune suplimentară pe bugetul de stat. Industriile mari sunt mari contribuabili la bugetele naționale, iar o reducere a activității acestora va limita capacitatea guvernelor de a subvenționa facturile la energie sau de a finanța schemele de sprijin pentru consumatorii vulnerabili în timpul iernii. Negocierile de la Bruxelles și calendarul revizuirii ETS În perioada următoare, propunerea Comisiei Europene va intra în faza de negociere directă în Consiliul Uniunii Europene și în Parlamentul European. Opoziția fermă a celor șase state membre, printre care și România, creează o masă critică ce poate bloca sau modifica substanțial textul final al directivei. Negociatorii celor șase țări încearcă să obțină o formulă de compromis care să permită păstrarea unui volum mai mare de certificate gratuite până când piețele de energie se vor stabiliza.…