Proiectele nucleare Cernavodă și Doicești: acord România-SUA — NRG-IA

Accelerarea parteneriatului nuclear americano-român la Cernavodă și Doicești Peste 3.000 MW în capacități nucleare noi și de modernizare depind direct de ritmul parteneriatului strategic dintre București și Washington, după ce ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a avut o întrevedere oficială marți, 3 noiembrie, cu ambasadorul SUA în România, Darryl Nirenberg. Întâlnirea s-a concentrat pe stabilirea etapelor operative pentru avansarea proiectelor nucleare civile de la Cernavodă și Doicești, precum și pe consolidarea infrastructurii regionale de transport al gazelor naturale. Conform datelor furnizate de publicațiile G4Media și Mediafax, discuțiile au vizat atragerea de noi investiții financiare și tehnologice americane destinate sectorului energetic românesc. În cadrul întrevederii, reprezentanții celor două state au analizat graficul de execuție pentru extinderea centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă cu Unitățile 3 și 4, concomitent cu rebalansarea tehnică a Unității 1 pentru retehnologizare. Paralel, proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești, bazat pe tehnologia americană NuScale, rămâne un pilon central pe agenda bilaterală, urmărindu-se tranziția rapidă de la fazele de studiu de fezabilitate la construirea efectivă a amplasamentului. Potrivit raportărilor Mediafax, întâlnirea a acoperit de asemenea un al doilea pilon strategic de infrastructură energetică: consolidarea Coridorului Vertical de Gaze. Această rută este concepută pentru a conecta sistemele de transport din Grecia, Bulgaria, România, Ungaria și Ucraina, permițând vehicularea gazelor naturale lichefiate (GNL) de proveniență americană de la terminalele din Marea Egee către depozitele din Europa Centrală și de Est. Decuplarea energetică de Rusia și nevoia de capacități de producție în bandă Accelerarea acestor proiecte majore derivă din necesitatea de a înlocui capacitățile istorice pe cărbune scoase din funcțiune și din presiunea de a asigura securitatea energetică regională în contextul reconfigurării pieței europene. În timp ce capacitățile regenerabile fotovoltaice și eoliene au crescut rapid în România, variabilitatea lor sezonieră creează dezechilibre severe în rețeaua națională de transport gestionată de Transelectrica, accentuând dependența de importuri la orele de vârf. Tehnologia nucleară americană și sprijinul financiar preconizat prin instituții precum US Exim Bank și U.S. International Development Finance Corporation (DFC) furnizează sprijinul necesar pentru capitalizarea acestor investiții ale căror costuri cumulate depășesc 10 miliarde de euro. În plus, accesul la livrările de GNL american prin Coridorul Vertical oferă opțiunea tehnică și comercială de a suplimenta consumul industrial intern și de a sprijini Republica Moldova și Ucraina cu resurse alternative gazelor de origine rusă. Stabilizarea sistemului electroenergetic și impactul asupra prețurilor la energie Construcția Unităților 3 și 4 de la Cernavodă și implementarea centralei SMR de la Doicești vor genera pe termen mediu și lung o ancoră de stabilitate pentru prețul energiei electrice de pe piața angro. Producția continuă în bandă oferită de tehnologia nucleară reduce dependența de centralele pe gaze pe timp de iarnă și diminuează expunerea la volatilitatea certificatelor de carbon, factori care au presat constant prețurile de pe OPCOM în ultimii ani. Pentru consumatorii industriali și casnici, finalizarea acestor capacități înseamnă atenuarea riscului de deficit structural de energie și asigurarea unor tarife mai predictibile. Totodată, operaționalizarea deplină a Coridorului Vertical de Gaze amplifică rolul României de tranzit energetic și crește lichiditatea pe piața gazelor, furnizând premisele unor costuri mai reduse la achiziția de gaze naturale pentru rețelele de distribuție locale. Borna Deciziilor Finale de Investiție și asigurarea finanțărilor americane Perioada imediat următoare impune depășirea unor etape critice de reglementare, finanțare și avizare tehnică. Pentru proiectul SMR de la Doicești, pasul decisiv este finalizarea analizei de siguranță și aprobarea Deciziei Finale de Investiție (FID), etapă condiționată de structurarea clară a pachetului de finanțare internațională și de obținerea licențelor de mediu și de securitate nucleară de la CNCAN. În cazul Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, finalizarea etapelor pregătitoare și semnarea contractelor EPC (Engineering, Procurement, and Construction) cu consorțiul internațional coordonat de partenerii americani reprezintă borna-cheie a anului în curs. Menținerea calendarului asumat în discuțiile dintre Ministerul Energiei și diplomația americană va determina dacă România își poate respecta ținta de a pune în funcțiune primul reactor modular mic până la sfârșitul deceniului și de a cupla noile unități CANDU la rețea la începutul anilor 2030.