România depășește 1 GW în baterii și ajunge la 2,31 GWh capacitate de stocare — NRG-IA

România a trecut într-o singură vară de la o piață a bateriilor aflată în expansiune la o infrastructură de stocare cu scară relevantă pentru Sistemul Electroenergetic Național. La 1 septembrie 2026, instalațiile de stocare însumau peste 1,08 GW de putere și aproximativ 2,31 GWh de energie stocabilă, potrivit datelor Transelectrica. Cu numai o lună înainte, la 1 august, sistemul avea 989,35 MW și 1.974,7 MWh. În august s-au adăugat astfel aproximativ 335 MWh, o creștere de 17% într-o singură lună. Saltul devine mult mai important dacă este raportat la începutul anului. La 1 ianuarie 2026, Transelectrica raporta 494 MW de putere instalată în sisteme de stocare și 913,68 MWh capacitate energetică. În opt luni, puterea s-a mai mult decât dublat, iar energia pe care bateriile o pot stoca a ajuns la aproximativ 2,53 ori nivelul de la începutul anului. Peste 1 GW schimbă scara pieței românești de stocare Depășirea pragului de 1 GW este importantă pentru că marchează trecerea de la proiecte izolate la un portofoliu național capabil să influențeze efectiv funcționarea sistemului. Megawații arată puterea cu care bateriile pot absorbi sau injecta electricitate la un anumit moment, în timp ce megawații-oră arată cantitatea de energie pe care o pot păstra pentru utilizare ulterioară. România are acum peste 1,08 GW din primul indicator și 2,31 GWh din al doilea. Raportate unul la celălalt, cele două valori descriu un parc de stocare cu o durată agregată de puțin peste două ore la puterea nominală. Este profilul unei infrastructuri capabile să absoarbă energie într-un interval și să o transfere către altul, inclusiv din orele cu producție fotovoltaică ridicată către vârful de consum al serii. Accelerarea din august a venit din patru sisteme noi care însumează practic întreaga creștere lunară: 160,48 MWh la Glodeni, 99,37 MWh la Doicești, 60,48 MWh la Lugoj și 15,048 MWh la Mihăilești. Împreună, acestea totalizează aproximativ 335,4 MWh. Dimensiunea proiectelor arată și o schimbare structurală a pieței. Creșterea nu mai este construită doar din baterii de câțiva megawați-oră, ci din instalații individuale de zeci sau sute de MWh, capabile să modifice vizibil totalul național imediat după conectare. Bateriile au ajuns la 666 MW exact când sistemul avea nevoie de putere Cea mai relevantă dovadă că stocarea începe să conteze dincolo de statisticile privind capacitatea instalată a venit în august. Pe 13 august, între orele 21:00 și 22:00, instalațiile de stocare au injectat în rețea o putere medie orară de 666 MW . În aceeași oră a zilei următoare au livrat 644 MW , iar în alte intervale de vârf ale serii au fost înregistrate valori de peste 500 MW. Acesta este mecanismul care face bateriile relevante pentru un sistem cu tot mai multă producție fotovoltaică. Electricitatea poate fi preluată atunci când există disponibilitate mai mare în sistem și reintrodusă câteva ore mai târziu, când producția solară scade, iar consumul rămâne ridicat. Bateriile nu adaugă producție primară de energie, dar adaugă ceva ce devine tot mai valoros pe măsură ce mixul se schimbă: flexibilitate în timp . Transelectrica indică explicit stocarea drept resursă pentru flexibilizarea SEN și pentru valorificarea unei cantități tot mai mari de energie regenerabilă. La sute de megawați livrați simultan, această funcție încetează să mai fie marginală. Bateriile devin o resursă care poate participa efectiv la acoperirea unor ore tensionate și la mutarea energiei dintr-o parte a zilei în alta. România este deja la 96% din ținta pentru 2030 Viteza investițiilor începe să depășească ritmul în care au fost construite obiectivele oficiale. Planul Național Integrat Energie-Schimbări Climatice stabilește pentru 2030 o țintă de 1.200 MW sau 2.400 MWh pentru stocarea în baterii, potrivit evaluării Comisiei Europene. Cu 2.310 MWh la 1 septembrie, România se află deja la 96,25% din ținta de energie stocabilă pentru 2030 . La putere, cele peste 1,08 GW existente reprezintă peste 90% din obiectivul de 1,2 GW . Diferența față de începutul anului este enormă. La 1 ianuarie existau 913,68 MWh, ceea ce însemna aproximativ 38% din ținta de 2.400 MWh. Opt luni mai târziu, piața se află la peste 96%. Pragul de 2030 nu mai apare astfel ca o destinație îndepărtată, ci ca un nivel pe care ritmul actual al investițiilor îl poate depăși mult înaintea calendarului inițial. Următorul val poate adăuga aproape încă un parc de baterii de dimensiunea celui existent Expansiunea nu se oprește la capacitățile deja conectate. România are o schemă de ajutor de stat de 150 milioane de euro , finanțată prin Fondul pentru Modernizare, destinată investițiilor în baterii independente, cu obiectivul instalării a cel puțin 2.174 MWh suplimentari. Cifra este aproape cât întreaga capacitate energetică de stocare existentă acum în România. Cei 2.174 MWh reprezintă aproximativ 94% din cei 2.310 MWh existenți la 1 septembrie. Dacă proiectele finanțate ajung integral la capacitatea prevăzută, numai…