România cere amânarea ETS2 după 2028: impactul asupra benzinei, motorinei și gazelor — NRG-IA

România dorește o nouă amânare a sistemului european ETS2, care ar putea majora prețurile benzinei, motorinei și combustibililor utilizați pentru încălzirea locuințelor începând din 2028. Președintele Nicușor Dan a anunțat, la 16 octombrie 2026, după reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, că România susține rediscutarea calendarului de aplicare a mecanismului, pe fondul presiunilor actuale asupra prețurilor energiei. Potrivit unei analize OECD, la un preț ipotetic al certificatelor de 48 de euro pe tona de CO₂, costul suplimentar ar putea ajunge la aproximativ 11 eurocenți pe litrul de benzină și 13 eurocenți pe litrul de motorină. Poziția României intervine într-un moment important pentru politica energetică europeană. ETS2, sistemul destinat emisiilor provenite din combustibilii utilizați în transportul rutier, încălzirea clădirilor și anumite activități economice, a fost deja amânat o dată, din 2027 în 2028. Cu toate acestea, Comisia Europeană a publicat calendarul primelor licitații anticipate de certificate, care urmează să înceapă la 18 ianuarie 2027, iar instituțiile europene au adoptat măsuri suplimentare pentru limitarea fluctuațiilor excesive ale prețului carbonului. Noua evoluție este că liderii celor 27 de state membre au solicitat oficial Comisiei Europene, prin concluziile Consiliului European din 16 octombrie, să actualizeze evaluarea impactului ETS2, inclusiv a modului de funcționare și a mecanismelor sale de protecție. Solicitarea deschide posibilitatea unor ajustări ale sistemului, însă calendarul legal actual rămâne 2028, iar o amânare suplimentară ar necesita modificarea legislației europene. România cere rediscutarea ETS2, după prima amânare până în 2028 La finalul reuniunii de la Bruxelles, președintele Nicușor Dan a declarat că România dorește ca eventuala aplicare a ETS2 să aibă loc la un moment cât mai îndepărtat. Șeful statului a amintit că România a participat și la discuțiile care au condus la prima amânare, argumentând că actualul context energetic justifică reanalizarea efectelor asupra populației și economiei. Prima modificare a calendarului este deja consacrată juridic. Regulamentul (UE) 2026/667, adoptat la 11 martie 2026 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 18 martie, prevede amânarea funcționării ETS2 până în 2028. Această modificare a fost integrată în actualizarea legislației europene privind obiectivele climatice, care stabilește și reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2040, comparativ cu nivelul din 1990. România propune, prin poziția exprimată de președinte, continuarea discuțiilor pentru un calendar ulterior anului 2028. O asemenea decizie ar trebui însă negociată la nivelul instituțiilor europene și transpusă într-un nou act legislativ. Solicitarea Consiliului European de actualizare a evaluării impactului reprezintă un pas instituțional concret, dar nu stabilește o nouă dată pentru lansarea sistemului. Discuția are loc în contextul unor poziții diferite între statele membre. Cehia, Slovacia, Polonia și Ungaria s-au numărat printre țările care au solicitat modificarea calendarului ETS2, în timp ce alte state, inclusiv Danemarca, Finlanda, Luxemburg și Suedia, au susținut menținerea predictibilității mecanismului. Divergențele reflectă preocupările privind costurile imediate ale tranziției energetice și necesitatea unor reguli stabile pentru investițiile destinate reducerii emisiilor. Benzina și motorina s-ar putea scumpi cu 11–13 eurocenți pe litru într-un scenariu OECD Pentru consumatori, efectul cel mai vizibil al ETS2 ar putea apărea la stațiile de alimentare cu carburanți. Sistemul introduce un cost al emisiilor de carbon asociate combustibililor comercializați, iar furnizorii pot include cheltuiala cu certificatele în prețurile finale ale produselor. În analiza fiscalității transportului rutier din România, publicată în iulie 2026, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică estimează că, la un preț al carbonului de 48 de euro pe tonă de CO₂, benzina s-ar putea scumpi cu aproximativ 0,11 euro pe litru, iar motorina cu aproximativ 0,13 euro pe litru. Aceste valori reprezintă un scenariu economic calculat pentru un anumit preț al certificatelor, nu majorări deja stabilite pentru anul 2028. Pentru un rezervor de 50 de litri, efectul estimat ar reprezenta aproximativ 5,50 euro în plus la benzină și 6,50 euro la motorină. În cazul unei persoane care alimentează de mai multe ori pe lună, costul s-ar acumula în cheltuielile obișnuite de transport. Pentru companiile de transport, impactul absolut ar fi mai mare, în funcție de consumul flotei, de prețul certificatelor și de posibilitatea transferării costurilor către clienți. OECD arată că experiența anterioară privind taxele pe carbon și accizele indică o transmitere substanțială a acestor costuri în prețurile plătite de consumatori. În cazul ETS2, impactul efectiv va depinde de prețul certificatelor pe piața europeană, de concurența dintre furnizori și…