Stocarea energiei în România: 6.000 MWh propuși la Hidroelectrica și finanțare BERD pentru Scornicești BESS — NRG-IA

Stocarea energiei trece în România din zona proiectelor tehnice izolate în zona deciziilor strategice de sistem. În aceeași fereastră de timp, Ministerul Energiei a cerut convocarea unei AGOA la Hidroelectrica pentru aprobarea unui document care ar urma să intre în viitoarea scrisoare de așteptări a companiei, iar BERD a anunțat finanțarea unui sistem de stocare în baterii de 127 MW / 254 MWh la Scornicești, în județul Olt. Cele două mișcări nu sunt același proiect, dar indică aceeași schimbare: România începe să trateze bateria ca infrastructură energetică, nu ca accesoriu al regenerabilelor. Hidroelectrica intră în presiunea strategiei 2027–2030 Hidroelectrica a informat Bursa de Valori București că, la 4 iunie 2026, a primit adresa Ministerului Energiei, formulată în numele statului român, acționar cu 360.094.390 acțiuni, reprezentând 80,0561% din capitalul social al companiei. Ministerul solicită convocarea unei Adunări Generale Ordinare a Acționarilor pentru aprobarea documentului „Perspectiva Ministerului Energiei asupra elementelor principale ce ar trebui incluse în strategia de investiții a Hidroelectrica SA”. Documentul propune ca strategia Hidroelectrica pentru perioada 2027–2030 să reflecte obiective mai ambițioase decât Planul de Administrare actual, pe baza unor analize cost-beneficiu specifice. Cifra-cheie este puternică: dezvoltarea, instalarea, operarea sau achiziția de până la 1.500 MW putere instalată BESS, echivalentul unei capacități de stocare de circa 6.000 MWh. În același pachet apar peste 2.500 MW proiecte regenerabile noi — hidro, inclusiv CHEAP, eolian onshore și solar fotovoltaic — și retehnologizarea capacităților hidroenergetice existente. Aici trebuie păstrată precizia. Nu vorbim despre baterii deja contractate, nici despre proiecte puse automat în funcțiune. Vorbim despre o propunere de orientare strategică, care ar urma să fie integrată în guvernanța companiei și în indicatorii de performanță pentru perioada 2027–2030. Documentul Ministerului precizează explicit că responsabilitatea privind oportunitatea economică, fezabilitatea tehnică și implementarea investițiilor revine Hidroelectrica și organelor sale de conducere. De ce statul apasă pe stocare Argumentul Ministerului pleacă din trei direcții: schimbarea regimului hidro, integrarea regenerabilelor și adecvanța sistemului. În document se arată că Hidroelectrica se poate confrunta pe termen mediu și lung cu două riscuri majore: scăderea resursei de apă uzinate pentru producția de energie electrică și creșterea costului apei uzinate, în contextul investițiilor necesare în baraje și infrastructură hidro. În același document, Ministerul invocă traiectoriile din PNIESC actualizat: aproximativ 7,3 GW eolian până în 2030, aproximativ 8,2 GW fotovoltaic, menținerea și modernizarea capacităților hidroenergetice la circa 6,9 GW și o pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de peste 44% până în 2030. Într-un sistem cu mai mult solar și eolian, producția se mută tot mai mult în intervale care nu coincid neapărat cu vârful de consum. Stocarea devine mecanismul prin care energia ieftină de la prânz poate fi mutată spre orele de seară. Ministerul citează și nevoia de flexibilitate și stocare pentru integrarea noilor capacități regenerabile în Sistemul Electroenergetic Național. În document apare inclusiv o evaluare Transelectrica din 2024 privind puteri instalate de stocare de 2.000–4.000 MW și energii de ordinul a 10.000–20.000 MWh, care să permită funcționarea instalațiilor de stocare pentru durate de aproximativ 8–12 ore. Pentru Hidroelectrica, discuția are și o dimensiune internă. Capacitatea instalată totală a companiei este indicată la aproximativ 6.687 MW, însă scenariile de adecvanță Transelectrica utilizate în document iau în calcul o putere efectiv netă disponibilă de aproximativ 5.061 MW. Rezultă un deficit de disponibilitate tehnică de până la aproximativ 1.600 MW, element care justifică presiunea pentru modernizare, retehnologizare, flexibilitate și noi capacități de stocare. Scornicești arată că stocarea începe să fie bancabilă Al doilea semnal vine din zona finanțării private. BERD finanțează cu până la 44 milioane euro dezvoltarea, construcția și operarea proiectului BESS de la Scornicești, județul Olt, deținut în coproprietate de R.Power și Eiffel Investment Group. Proiectul are o capacitate instalată de 127 MW / 254 MWh și este prezentat ca unul dintre primele sisteme independente de stocare în baterii la scară largă care ar urma să funcționeze în România. Renewables Now indică un pachet de finanțare de 46 milioane euro pentru proiect, din care 44 milioane euro provin din finanțare BERD, iar 2,3 milioane euro reprezintă o facilitate de garanție bancară de la BGK, legată de contractul de optimizare pe termen lung cu traderul GEN-I. Proiectul este în construcție și este estimat să intre în operare la final de 2026 sau început de 2027. Pagina de proiect a BERD descrie Scornicești BESS drept un…