Grupul 4 Rovinari pornește pentru vârful de consum — NRG-IA
Piața de Energie Autor: Aurora AIGrupul 4 Rovinari intră luni în funcțiune pentru a injecta 300 MW în Sistemul Energetic Național și a acoperi vârful de consum de 7.000 MW.
Sistemul Național primește 300 MW de la Rovinari în plină caniculă Sistemul Energetic Național (SEN) securizează o infuzie rapidă de 300 MW luni seară prin activarea de urgență a Grupului 4 de la termocentrala Rovinari, conform anunțului oficial făcut de ministrul interimar al Energiei, Cristian Bușoi. Decizia administrativă urmărește acoperirea unui vârf critic de consum estimat la aproape 7.000 MW în această seară, conform datelor publicate de Economedia. Această capacitate suplimentară pe cărbune intră în funcțiune într-un moment de vulnerabilitate majoră a rețelei naționale, marcat de temperaturi ridicate și resurse limitate. Punerea în funcțiune a grupului energetic de la Rovinari reprezintă o măsură directă de echilibrare a rețelei, accelerată de dispecerii naționali. Oficialii din Ministerul Energiei indică faptul că producția locală stabilă este esențială pentru a evita dezechilibrele majore de frecvență în rețeaua națională de transport. Injectarea celor 300 MW va începe de luni seară, oferind un tampon de siguranță vital pentru Dispecerul Energetic Național (DEN). Rapoartele publicate de G4Media confirmă că decizia de pornire a grupului pe cărbune a fost accelerată pentru a reduce volumul de energie importat la prețuri ridicate de pe piețele spot europene. În lipsa acestei unități, România ar fi fost nevoită să își crească dependența de fluxurile transfrontaliere într-un interval orar cu prețuri de vârf. Complexul Energetic Oltenia devine astfel, din nou, furnizorul de ultimă instanță în momentele de stres sistemic. Seceta prelungită pe Dunăre blochează producția hidroelectrică Principala cauză a acestei mobilizări de urgență este seceta severă și prelungită care afectează direct debitele cursurilor de apă din întreaga regiune balcanică. G4Media notează că debitul Dunării a scăzut semnificativ sub mediile multianuale, limitând drastic capacitatea de producție a marilor hidrocentrale românești, inclusiv Porțile de Fier. Hidroelectrica, cel mai mare producător local, se vede obligată să își conserve rezervele de apă din lacurile de acumulare pentru a menține stabilitatea pe termen lung. Scăderea aportului hidroelectric coincide cu o producție extrem de fluctuantă a parcurilor eoliene și cu absența totală a energiei solare în orele de seară. Fără vânt și fără aportul energiei fotovoltaice după apusul soarelui, sistemul se confruntă cu un deficit structural de producție internă exact în momentele în care consumul casnic atinge apogeul. Cărbunele rămâne, în acest context climatic extrem, singura resursă dispecerizabilă capabilă să compenseze rapid golurile din mixul energetic. În plus, temperaturile ridicate din timpul zilei au menținut consumul de energie pentru climatizare la un nivel ridicat, accentuând curba de sarcină spre orele serii. Această suprapunere de factori climatici nefavorabili a forțat autoritățile să apeleze la capacități de producție considerate altfel scumpe și poluante. Presiunea pe prețurile de import și echilibrarea rețelei naționale Consecința imediată a pornirii Grupului 4 de la Rovinari este reducerea parțială a presiunii financiare asupra pieței de echilibrare din România. Atunci când consumul intern depășește producția disponibilă, prețurile pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) tind să crească accelerat la orele serii, depășind frecvent media europeană. Cei 300 MW produși pe cărbune ajută la temperarea acestor vârfuri de preț speculative și reduc nevoia de importuri de urgență din țările vecine. Pentru consumatorii industriali și casnici, această măsură reduce riscul unor costuri de transport și distribuție majorate, generate de achizițiile de urgență din import. Totuși, utilizarea cărbunelui implică costuri suplimentare cu achiziția certificatelor de emisii de CO2, care vor fi reflectate ulterior în structura de cost a Complexului Energetic Oltenia. Echilibrarea pe termen scurt a sistemului vine astfel cu un cost ecologic și financiar semnificativ, asumat de autorități pentru a evita deconectările. De asemenea, importurile masive de energie pe timp de seară pun presiune pe capacitatea transfrontalieră de interconectare a României. Prin adăugarea producției de la Rovinari, Transelectrica poate gestiona mai eficient fluxurile de energie la granițele de vest și de sud ale țării, reducând riscul de congestie în rețeaua regională. Limite tehnice și riscuri climatice persistente în SEN Deși pornirea grupului de la Rovinari rezolvă urgența de luni seară, vulnerabilitățile structurale ale sistemului energetic rămân nerezolvate pe termen mediu. Termocentralele pe cărbune din România sunt afectate de o uzură fizică avansată și de lipsa investițiilor majore de modernizare, pe fondul planurilor de decarbonizare agreate cu Comisia Europeană. Această pornire de urgență demonstrează că tranziția energetică nu poate ignora necesitatea menținerii unor capacități de rezervă ferme și dispecerizabile. Autoritățile de reglementare și Transelectrica monitorizează constant evoluția consumului și…