Rusia pregătește import de kerosen din Japonia prin Coreea de Sud după atacurile asupra rafinăriilor — NRG-IA

Rusia se pregătește să importe cel puțin 200.000 de barili de combustibil pentru avioane cu origine în Japonia, într-o operațiune comercială care ar urma să treacă prin Coreea de Sud înainte de a ajunge pe piața rusă. Tema a intrat în prim-plan după relatările privind presiunea tot mai mare asupra pieței combustibililor rafinați din Rusia. Potrivit Reuters, încărcătura ar urma să plece din Chiba în prima jumătate a lunii iulie, să fie transportată inițial către Coreea de Sud și apoi transferată, probabil navă-la-navă, în largul portului Yeosu, înainte de a pleca spre Rusia. Destinația finală nu era cunoscută public la momentul relatării, iar Ministerul rus al Energiei nu a răspuns solicitării de comentariu. Acesta este detaliul care schimbă semnificația știrii: Rusia nu a confirmat încă recepția combustibilului. Este vorba despre un transport pregătit, nu despre o livrare finalizată. Dar simpla organizare a unei rute de import pentru kerosen, printr-un lanț comercial asiatic, indică o presiune care a depășit nivelul obişnuit al ajustărilor logistice. Rusia are petrol, dar nu mai are aceeași siguranță în rafinare Rusia rămâne una dintre marile puteri petroliere ale lumii. Problema sa actuală nu este lipsa de țiței, ci capacitatea de a transforma constant acel țiței în benzină, motorină, kerosen și alte produse rafinate, în volumele și în regiunile necesare economiei interne. Atacurile ucrainene cu drone au afectat rafinării, depozite și infrastructură de transport a produselor petroliere. Reuters relata în mai că rafinării cu capacitate cumulată de peste 83 milioane de tone anual au fost oprite sau și-au redus semnificativ activitatea în Rusia centrală, echivalentul a aproximativ un sfert din capacitatea totală de rafinare a țării. Rafinăria Moscova, operată de Gazprom Neft, este unul dintre cele mai relevante exemple. Instalația a fost lovită de două ori în iunie și a fost oprită, iar surse din industrie au indicat că reparațiile ar putea dura cel puțin șase luni. În 2024, rafinăria a procesat 11,6 milioane de tone de țiței și a produs 2,9 milioane de tone de benzină și 3,2 milioane de tone de motorină. Nu există o cifră publică verificată care să permită atribuirea directă a deficitului actual de kerosen exclusiv rafinăriei Moscova. Dar oprirea unei instalații de asemenea dimensiune reduce flexibilitatea întregului sistem de rafinare și obligă piața internă să redistribuie combustibilii disponibili între transport rutier, agricultură, industrie, logistică și aviație. Aceasta este vulnerabilitatea reală a Rusiei: o țară poate avea rezerve mari de petrol, conducte, terminale și acces la porturi, însă economia nu funcționează cu țiței brut. Economia funcționează cu produse finite, livrate la timp, în regiunea potrivită, la un cost suportabil. Interdicția de export nu mai este suficientă La 1 iunie, guvernul rus a interzis exporturile de combustibil pentru avioane până la 30 noiembrie, invocând explicit necesitatea stabilizării pieței interne. Rusia restrânsese deja exporturile de benzină, iar autoritățile au analizat ulterior inclusiv limitarea exporturilor de motorină. Interdicția asupra exporturilor de kerosen ar fi trebuit să rețină mai mult combustibil pe piața internă. Datele Kpler citate de Reuters arată însă că exporturile rusești de combustibil pentru avioane au coborât în 2026 la aproximativ 13.000 de barili pe zi, comparativ cu circa 30.000 de barili pe zi în 2025. Reducerea fluxurilor externe confirmă că Rusia a început deja să protejeze disponibilitatea internă înainte de a recurge la importuri. Cargoul asiatic de minimum 200.000 de barili trebuie privit în această proporție. El este un volum relevant pentru o intervenție punctuală, echivalent cu peste 15 zile din actualul ritm mediu al exporturilor rusești de kerosen din 2026, însă nu reprezintă consumul intern al aviației ruse și nu poate repara singur o problemă structurală de rafinare și distribuție. Moscova a trecut astfel de la protejarea pieței interne prin restricții de export la completarea ofertei prin importuri. Aceeași schimbare se vede și la benzină. Rusia a discutat importuri din Kazahstan, a pregătit importuri maritime din Asia și a adoptat măsuri fiscale pentru subvenționarea importurilor de combustibili. Aviația devine sectorul cel mai sensibil Kerosenul are o funcție strategică diferită de benzina auto. În cazul carburanților rutieri, autoritățile pot limita vânzările, pot introduce cote temporare, pot prioritiza agricultura sau transportul public și pot compensa parțial deficitul prin livrări regionale. În aviație, combustibilul trebuie să fie disponibil permanent, la standarde tehnice stricte și în volume previzibile, direct în aeroporturi. Compania aeriană rusă Azimut a avertizat în iunie că furnizorul său principal a redus livrările cu aproximativ o treime față de volumele contractate, invocând dificultăți la rafinării. Transportatorul a semnalat că sursele alternative nu au putut acoperi diferența, iar costurile kerosenului…