Oprirea Unității 1 de la Cernavodă din cauza nivelului scăzut al Dunării — NRG-IA

Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă va fi oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în dimineața zilei de 28 iulie, după ce nivelul foarte scăzut al Dunării a apropiat anumiți parametri de limitele admise pentru funcționarea centralei. Nuclearelectrica descrie măsura drept preventivă și precizează că menținerea unității într-o stare oprită sigură nu afectează securitatea nucleară, personalul sau mediul. Decizia arată cât de mult s-a extins impactul secetei asupra sectorului energetic. Reducerea debitelor nu mai afectează doar producția hidroenergetică, navigația sau alimentarea cu apă. Ea limitează temporar și funcționarea unei surse nucleare care furnizează continuu electricitate, independent de vânt, soare sau variațiile zilnice ale vremii. O oprire decisă înainte ca instalațiile să fie puse în pericol Nuclearelectrica nu a raportat o defecțiune a reactorului și nici un incident de securitate nucleară. Oprirea este aplicată înainte ca nivelul apei să compromită marjele de siguranță stabilite prin procedurile centralei. Compania explică faptul că, atunci când parametrii asociați nivelului redus al Dunării se apropie de limitele de exploatare, specialiștii trebuie să adopte măsurile necesare pentru protejarea instalațiilor. Acestea pot include oprirea unei unități sau chiar a ambelor unități, dacă situația hidrologică nu se îmbunătățește. În acest moment, decizia anunțată privește exclusiv Unitatea 1. Oprirea controlată reduce treptat puterea, deconectează unitatea de la rețeaua națională și aduce reactorul într-o stare stabilă, în care sistemele de siguranță și răcire continuă să funcționeze. Chiar și după oprirea reacției nucleare, instalațiile trebuie să evacueze căldura rămasă în combustibil și în echipamente. Apa disponibilă în sistemul de răcire este, prin urmare, o condiție esențială atât pentru producerea electricității, cât și pentru păstrarea unor rezerve operaționale suficiente. Decizia nu semnalează pierderea răcirii, ci aplicarea procedurilor înainte ca nivelul redus al apei să limiteze funcționarea sigură și fiabilă a instalațiilor. Dunărea intră în România cu aproximativ 65% sub media lunii La 27 iulie, debitul Dunării la intrarea în România, măsurat la Baziaș, era de 1.650 de metri cubi pe secundă. Media multianuală a lunii iulie este de 4.700 de metri cubi pe secundă. Fluviul transporta astfel aproximativ 35% din cantitatea de apă obișnuită pentru această perioadă. Valoarea de la Baziaș nu este nivelul apei din instalațiile centralei și nici debitul măsurat direct la Cernavodă. Apa are nevoie de timp pentru a traversa sectorul românesc al fluviului, iar nivelurile locale sunt influențate de propagarea debitului și de condițiile existente pe fiecare sector. Tendința generală rămâne însă nefavorabilă. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor prognozează menținerea debitului la aproximativ 1.650 de metri cubi pe secundă în primele două zile și reducerea lui spre 1.600 de metri cubi pe secundă în perioada următoare. În aval de Porțile de Fier sunt anticipate scăderi ușoare, inclusiv pe sectorul inferior al Dunării. Prognoza nu oferă, deocamdată, baza pentru estimarea unei reveniri rapide a Unității 1. Nuclearelectrica nu a indicat durata opririi și nici un nivel concret la care unitatea ar putea fi reconectată. Compania a anunțat că va publica o nouă informare în momentul revenirii Unității 1 în Sistemul Energetic Național. România pierde temporar una dintre cele mai stabile surse de producție Unitatea 1 are o putere instalată de aproximativ 700 de megawați și asigură, într-un an normal, aproape 9% din consumul național de electricitate. Reactorul a fost pus în funcțiune în 1996 și a produs până la sfârșitul anului 2025 aproximativ 149 de milioane de megawați-oră. Cei 700 de megawați nu reprezintă doar o cantitate de capacitate instalată. Energia nucleară este produsă aproape constant și acoperă partea stabilă a consumului. Absența Unității 1 trebuie compensată în fiecare oră prin alte centrale, prin importuri sau prin reducerea consumului, în funcție de situația din sistem. Producția solară poate ajuta în timpul zilei, iar energia eoliană poate contribui atunci când condițiile meteorologice sunt favorabile. Aceste surse nu pot însă înlocui permanent și în aceeași formă o unitate nucleară care livrează electricitate fără întrerupere. Centralele pe gaze, hidrocentralele cu acumulare, instalațiile de stocare și schimburile transfrontaliere devin mai importante pentru acoperirea diferenței și pentru menținerea echilibrului dintre producție și consum. Efectul asupra prețurilor nu poate fi stabilit înainte de oprire și nu trebuie tratat drept automat. El va depinde de consum, de producția celorlalte centrale, de vreme, de disponibilitatea importurilor și de durata indisponibilității. Retragerea unei capacități constante de aproximativ 700 de megawați reduce însă oferta internă și poate crește nevoia de energie cumpărată din surse mai scumpe în…