Seceta oprește 4,2 GW nuclear în Franța: reactoare indisponibile la Chooz și Cattenom din cauza debitelor Meuse și Moselle — NRG-IA

Trei reactoare nucleare franceze cu o putere instalată cumulată de 4.200 MW sunt oprite din cauza debitelor foarte scăzute ale râurilor Meuse și Moselle. Ambele unități ale centralei Chooz, de câte 1.450 MW, sunt indisponibile, iar EDF a oprit preventiv și reactorul 1 de la Cattenom, de 1.300 MW. Situația devine mai severă prin suprapunerea cu mentenanța programată. Cattenom 2 și Cattenom 4, fiecare de 1.300 MW, erau deja oprite pentru lucrări planificate. Dintre cele șase reactoare existente la Chooz și Cattenom, numai Cattenom 3 mai produce electricitate. Cele două amplasamente însumează aproximativ 8.100 MW putere instalată , iar circa 6.800 MW sunt momentan indisponibili . Asta înseamnă aproximativ 84% din capacitatea combinată. Din această indisponibilitate, 4.200 MW sunt legați de condițiile hidrologice, iar 2.600 MW de opririle programate pentru mentenanță. Seceta nu a creat însă aceeași problemă tehnică la ambele centrale. La Chooz, producția nucleară intră în conflict cu obligația Franței de a conserva debitul Meuse pentru utilizatorii din aval și pentru Belgia. La Cattenom, sistemul de răcire dispune inclusiv de acumulări dedicate, dar scăderea Moselle restrânge cantitatea de apă care poate fi utilizată în condițiile autorizațiilor de mediu. Chooz este oprită de regimul Meuse, nu de imposibilitatea tehnică de a răci reactoarele Reactorul Chooz 2 a fost oprit preventiv pe 11 iulie , la ora 00:08, după scăderea debitului Meuse. EDF măsura în acea dimineață un debit de 21,3 metri cubi pe secundă . Compania a precizat explicit că nivelul respectiv nu crea o problemă de siguranță nucleară. Potrivit EDF, aproximativ 6,3 metri cubi pe secundă sunt necesari pentru asigurarea răcirii reactoarelor de la Chooz. Oprirea a fost determinată de altă constrângere: respectarea acordului dintre Franța și Belgia din 8 septembrie 1998 privind utilizarea debitului Meuse. Acordul stabilește reguli progresiv mai restrictive atunci când debitul fluviului scade. Dacă media debitelor zilnice, calculată în aval de amplasamentul nuclear pe 12 zile consecutive, se situează între 20 și 22 metri cubi pe secundă , cantitatea de apă evaporată de centrală trebuie limitată. Dacă aceeași medie coboară sub 20 metri cubi pe secundă , consumul prin evaporare trebuie eliminat. Este o diferență fundamentală față de ideea că râul „nu mai poate răci reactorul”. Apa există încă în cantitate suficientă pentru funcția tehnică de răcire, potrivit EDF, dar centrala nu o poate utiliza fără limite într-un bazin hidrografic comun cu Belgia și cu alți consumatori. În 2 august, EDF raporta un debit al Meuse de numai 18,6 metri cubi pe secundă , față de 21,3 metri cubi pe secundă pe 11 iulie. Valoarea instantanee coborâse astfel sub pragul de 20 metri cubi pe secundă prevăzut în acord, chiar dacă aplicarea formală a regulii se bazează pe media pe 12 zile. În acest context a fost oprit și Chooz 1, astfel încât întreaga centrală, cu o capacitate instalată totală de 2.900 MW , a devenit indisponibilă. Regulile pentru apă au mai oprit Chooz și în trecut Sensibilitatea amplasamentului nu este nouă. Raportul anual de mediu al Chooz pentru 2025 arată că media pe 12 zile a debitului Meuse a ajuns atunci la 19,98 metri cubi pe secundă , ceea ce a determinat oprirea reactorului 2 la 30 august 2025. Puterea aceleiași unități fusese redusă și în zilele de 27 și 28 august. Vulnerabilitatea apare și în evaluările instituționale franceze. Curtea de Conturi a identificat Chooz drept unul dintre amplasamentele nucleare cele mai sensibile la constrângerile de debit, tocmai din cauza acordului transfrontalier privind Meuse. Instituția avertiza încă din 2023 că indisponibilitățile nucleare asociate încălzirii climatice ar putea deveni de trei până la patru ori mai frecvente până în 2050 , în funcție de evoluția climatică și de amplasament. Pentru Chooz, riscul nu este astfel limitat la temperaturile ridicate ale apei. Cantitatea disponibilă și obligația de a conserva debitul pot deveni ele însele factori care reduc producția. Cattenom folosește un alt sistem și două rezerve de apă Situația de la Cattenom este diferită. Centrala din Lorena are patru reactoare cu apă sub presiune de câte 1.300 MW , pentru o capacitate totală de 5.200 MW. Spre deosebire de centralele care utilizează un circuit de răcire complet deschis, Cattenom dispune de turnuri de răcire și recirculă o mare parte din apă. Moselle rămâne însă esențială pentru compensarea cantității pierdute prin evaporare și pentru funcționarea instalației în condițiile prevăzute de autorizațiile de mediu. Pentru perioadele cu debite reduse, infrastructura centralei este susținută de două acumulări importante: Mirgenbach , cu aproximativ 7,2 milioane metri cubi, și Vieux-Pré/Pierre-Percée , cu circa 61 milioane metri cubi. Vieux-Pré a fost realizat inclusiv pentru susținerea debitului Moselle în perioade de secetă și pentru alimentarea necesară funcționării centralei. Presiunea hidrologică era vizibilă cu mult înaintea…