Legea hidrogenului: Senatul decide soarta a 2,84 mld. euro — NRG-IA

O sesiune parlamentară de trei zile pentru hidrogenul verde Senatul României va decide soarta a 2,84 miliarde de euro din fonduri europene printr-o sesiune extraordinară convocată săptămâna viitoare pentru adoptarea Legii hidrogenului. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat oficial că senatorii sunt chemați la muncă în plină vacanță parlamentară, în perioada 24-26 august, pentru a dezbate și a vota un pachet de reforme critice asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform informațiilor publicate de G4Media și Mediafax. Centrală pe agenda acestei sesiuni extraordinare este Legea hidrogenului, un act normativ extrem de tehnic, dar cu un impact financiar masiv asupra întregului sector energetic național. Această inițiativă legislativă reprezintă un jalon obligatoriu în cadrul PNRR, a cărui neîndeplinire blochează direct accesul României la următoarele tranșe de finanțare nerambursabilă și împrumuturi preferențiale oferite de Comisia Europeană. Mobilizarea rapidă a legislativului reflectă urgența cu care guvernul de la București încearcă să evite corecțiile financiare sau suspendarea fondurilor europene. Pe lângă reglementarea hidrogenului, senatorii vor trebui să examineze și alte măsuri legislative restante, însă atenția industriei energetice este concentrată aproape exclusiv pe acest proiect. Procedura de urgență aplicată în cadrul sesiunii extraordinare arată că executivul și partidele din coaliție nu mai pot aștepta reluarea sesiunii ordinare din septembrie, presiunea calendarului european fiind mult prea mare. Întârzierile legislative și presiunea calendarului european Cauza principală a acestei convocări de urgență este acumularea de restanțe în adoptarea legislației secundare și primare necesare pentru îndeplinirea jaloanelor PNRR. Deși România s-a angajat încă din anii trecuți să creeze un cadru legal predictibil pentru producția, stocarea și transportul hidrogenului verde, proiectul de lege a trenat în circuitele birocratice și ministeriale, riscând să depășească termenele limită agreate cu reprezentanții Comisiei Europene. Potrivit rapoartelor de monitorizare a PNRR, nerespectarea termenelor pentru jaloanele energetice este una dintre principalele vulnerabilități care pot duce la respingerea parțială a cererilor de plată trimise de Ministerul Proiectelor Europene. Suma de 2,84 miliarde de euro menționată de președintele Senatului, Mircea Abrudean, reprezintă o componentă financiară vitală pentru echilibrarea deficitului bugetar al României și pentru finanțarea marilor proiecte de infrastructură energetică deja contractate de companiile de stat și private. În plus, Comisia Europeană a înăsprit regulile de evaluare a jaloanelor, refuzând să mai accepte jumătăți de măsură sau promisiuni guvernamentale nerealizate. În acest context, adoptarea Legii hidrogenului de către Senat reprezintă primul pas obligatoriu pentru ca proiectul să poată fi trimis ulterior Camerei Deputaților, care este forul decizional în acest caz, asigurându-se astfel parcursul legislativ complet înainte de evaluările oficiale de la Bruxelles. Definirea regulilor de joc pentru hidrogen și impactul asupra investițiilor de rețea Consecința directă a acestei legi pe piață va fi stabilirea unui cadru clar de reglementare pentru investitorii care doresc să dezvolte capacități de producție a hidrogenului prin electroliza apei, folosind energie din surse regenerabile. Până în prezent, absența unei definiții legale clare a „hidrogenului verde” și a normelor de siguranță pentru transportul acestuia prin conductele existente a blocat deciziile finale de investiție pentru proiecte de sute de megawați. Pentru sistemul energetic național, legea va clarifica modul în care hidrogenul poate fi amestecat în rețeaua națională de transport a gazelor naturale administrată de Transgaz. Acest proces, cunoscut sub numele de „blending”, este esențial pentru decarbonizarea sectorului de încălzire și a industriei grele, însă necesită investiții masive în modernizarea stațiilor de comprimare și a conductelor pentru a preveni riscurile de coroziune și scurgeri. Legea va stabili și atribuțiile Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în ceea ce privește licențierea producătorilor și tarifele de transport. Pe termen lung, adoptarea legii ar putea debloca schemele de ajutor de stat finanțate prin Fondul pentru Modernizare și PNRR destinate producției de hidrogen. Acest lucru va permite României să își asigure o capacitate internă de producție, reducând dependența de importuri de tehnologie și oferind o alternativă viabilă de stocare a energiei electrice în perioadele de supraproducție din parcurile eoliene și fotovoltaice. Calendarul adoptării și riscurile de implementare până la finalul anului Perspectiva pe termen scurt indică un calendar extrem de strâns. După dezbaterea și votul din Senat programate pentru intervalul 24-26 august, proiectul de lege va fi trimis în regim de urgență la Camera…