Senatul aproba hidrocentralele in arii protejate — NRG-IA

Scoaterea șantierelor istorice din ariile protejate: Senatul respinge obiecțiile Capitalei Senatul României a respins definitiv, în sesiunea extraordinară din 24 august 2026, cererea de reexaminare a legii care permite finalizarea hidrocentralelor istorice în ariile protejate, ignorând opoziția primarului general Nicușor Dan și a organizațiilor de mediu. Decizia, luată prin aprobarea unui raport de admitere fără amendamente, deschide calea pentru modificarea limitelor ariilor naturale protejate în cazul proiectelor hidroenergetice demarate înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. Conform raportărilor transmise de Economedia, plenul Senatului a adoptat actul normativ exact în forma care fusese trimisă inițial la promulgare. Prin această decizie, senatorii au respins solicitarea de reexaminare formulată de Președintele României pe 13 august 2026, care fusese argumentată inclusiv prin memorii tehnice transmise de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, și de mai multe asociații ecologiste. Mecanismul de aplicare a noii legi este unul strict delimitat în timp: suprafețele ariilor naturale protejate vizate de proiecte de hidrocentrale aprobate și demarate înainte de data de 29 iunie 2007 vor fi eliminate din respectivele arii protejate, prin modificarea oficială a limitelor geografice ale acestora. Potrivit publicației Profit.ro, măsura reprezintă o victorie politică majoră pentru susținătorii proiectelor de infrastructură energetică de mare amploare, dar ridică semne de întrebare severe privind conformarea cu directivele europene de mediu. Blocajul istoric al Hidroelectrica și solicitarea de reexaminare a Președintelui Cauza principală a acestei inițiative legislative este blocajul de lungă durată în care se află mai multe proiecte hidroenergetice de importanță strategică națională. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, s-a plâns în repetate rânduri că investiții majore, începute în perioada comunistă sau în anii '90 și aflate în stadii avansate de execuție, au fost stopate brusc după ce zonele respective au fost declarate arii protejate sau situri Natura 2000. Printre cele mai cunoscute exemple se numără amenajările hidroenergetice de pe Valea Jiului (Bumbești-Jiu) și proiectul Răstolița din județul Mureș. În aceste locații, statul român a investit deja sute de milioane de euro, însă lucrările au fost înghețate din cauza litigiilor de mediu. Susținătorii legii argumentează că aceste șantiere nu ar trebui supuse retroactiv unor reguli de mediu stabilite la mulți ani după ce proiectele au fost autorizate și parțial construite. De cealaltă parte, contestatarii proiectului, reprezentați la nivel politic de Nicușor Dan și de partidele de opoziție, susțin că modificarea granițelor ariilor protejate prin lege reprezintă un precedent periculos. Aceștia avertizează că decizia încalcă legislația europeană privind conservarea habitatelor naturale și ar putea atrage sancțiuni dure din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Sute de megawați blocați în șantiere abandonate: impactul direct asupra sistemului energetic Consecința directă a acestei decizii legislative ar putea fi deblocarea unor capacități de producție de sute de megawați în bandă, extrem de valoroase pentru stabilitatea Sistemului Energetic Național (SEN). Într-o perioadă în care România se confruntă cu un deficit cronic de capacități de producție dispecerizabile și depinde masiv de importuri în orele de vârf de consum, punerea în funcțiune a acestor hidrocentrale ar oferi o alternativă curată și constantă. La nivel de piață, finalizarea acestor proiecte de către Hidroelectrica ar putea contribui la temperarea prețurilor pe piața pentru ziua următoare (PZU) administrată de OPCOM. Hidroenergia este cea mai ieftină sursă de energie dispecerizabilă din România, iar adăugarea de noi volume în rețea ar reduce presiunea pe facturile consumatorilor finali, în special în perioadele de secetă sau de consum extrem de iarnă. Totuși, impactul economic pozitiv ar putea fi umbrit de costurile ecologice și de riscul de infringement. Organizațiile de mediu avertizează că distrugerea habitatelor din parcurile naționale afectate de aceste proiecte este ireversibilă, iar beneficiul energetic pe termen scurt nu compensează pierderea de biodiversitate și potențialele amenzi europene. Următorul pas legislativ: promulgarea legii și riscul iminent al infringementului european Perspectiva pe termen scurt depinde acum de decizia finală a Președintelui României. Conform Constituției, șeful statului nu mai poate trimite legea înapoi în Parlament pentru o a doua reexaminare. Singurele opțiuni rămase sunt sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) de către actorii politici autorizați sau promulgarea directă a legii în forma adoptată de Senat. Dacă legea va fi promulgată și va intra în vigoare, Hidroelectrica va putea relua procedurile de obținere a autorizațiilor de construire pentru proiectele vizate, prin noile limite…