Export record de energie de peste 3.000 MW în România — NRG-IA

Sistemul energetic românesc devine exportator net masiv la jumătatea zilei Sistemul energetic național a înregistrat un export record de peste 3.000 MW pe 28 septembrie, potrivit datelor Transelectrica. La ora 13:40, rețeaua electrică din România a înregistrat un excedent masiv de energie, trimițând peste granițe o putere de peste 3.000 MW, conform datelor dispecerizate analizate de publicațiile Economica.net și e-nergia.ro. Acest flux masiv de export a survenit într-un moment de vulnerabilitate teoretică pentru sistem, marcat de oprirea completă a producției la Centrala Nucleară de la Cernavodă și de o activitate extrem de redusă a centralelor hidroelectrice. Performanța a fost susținută aproape integral de segmentul regenerabil. La prânz, parcurile eoliene și cele fotovoltaice dispecerizabile au generat cumulat aproximativ 5.500 MW, ceea ce a reprezentat circa trei sferturi (75%) din producția instantanee totală a țării, cifrată la aproape 7.600 MW în acel moment. Această mobilizare de resurse verzi a demonstrat viabilitatea tehnică a noilor capacități de producție în condiții meteo optime. În mod paradoxal, în timp ce producția urca spre niveluri record, consumul intern înregistrat în rețea a coborât la un nivel extrem de scăzut, de numai 4.550 MW. Această discrepanță majoră dintre producția locală masivă și cererea internă redusă a transformat România, pentru câteva ore, în cel mai important furnizor de electricitate din regiune, acoperind integral consumul național doar din surse eoliene și solare. Sincronizarea condițiilor meteo și aportul masiv al prosumatorilor neînregistrați La baza acestei performanțe stă o suprapunere climatică rară: intensificarea bruscă a vântului în Dobrogea concomitent cu un cer senin pe întreg teritoriul țării. Datele Transelectrica, citate de Economica.net, arată că parcurile eoliene funcționau la o putere de aproape 3.000 MW, dintr-o capacitate totală instalată de circa 3.300 MW. În paralel, parcurile fotovoltaice dispecerizabile livrau în rețea peste 2.500 MW din capacitatea lor de 4.600 MW. Al doilea factor decisiv, dar mai puțin vizibil în statisticile de producție brută, este explozia capacităților instalate de prosumatori. Aceștia nu sunt dispecerizați direct de Transelectrica, însă activitatea lor se traduce printr-o prăbușire a cererii de energie din rețeaua națională în orele amiezii. Deoarece prosumatorii își asigură consumul propriu direct din panourile de pe acoperișuri, ei nu mai trag energie din sistemul național. Practic, miile de gospodării și mici companii care folosesc instalații proprii au redus presiunea pe rețeaua de distribuție. Acest mecanism a coborât consumul net național la pragul de 4.550 MW, lăsând cale liberă exportului pentru surplusul generat de marile parcuri comerciale. Sistemul a funcționat astfel într-un echilibru deosebit, în ciuda absenței complete a unităților nucleare de la Cernavodă. Presiune pe prețurile din piața spot și provocări de echilibrare pentru Transelectrica Deși tehnic reprezintă un succes al tranziției verzi, o astfel de producție concentrată într-un interval scurt generează efecte economice complexe pe piața spot (PZU) administrată de OPCOM. Excedentul masiv de energie regenerabilă tinde să prăbușească prețurile în orele de vârf de producție solară, generând uneori prețuri negative sau extrem de scăzute, un fenomen documentat frecvent în analizele e-nergia.ro. Aceste fluctuații pot afecta profitabilitatea pe termen lung a proiectelor fără scheme de sprijin. Pentru producători, aceste intervale înseamnă venituri diminuate per megawatt-oră produs, în timp ce pentru furnizori și traderi reprezintă o oportunitate de achiziție ieftină. Cu toate acestea, consumatorul casnic nu resimte imediat aceste variații pe factură din cauza schemelor de plafonare și a tarifelor medii contractate pe termen lung, impactul fiind resimțit în special de marii consumatori industriali care cumpără direct din piața spot. Pe plan tehnic, absența surselor de bandă elastice, cum este centrala de la Cernavodă sau marile hidrocentrale, forțează Transelectrica să gestioneze variațiile rapide de frecvență folosind exclusiv interconectorii transfrontalieri. Exportul de peste 3.000 MW a funcționat ca o supapă de siguranță, redirecționând energia excedentară către piețele vecine conectate în regim cuplat, evitând astfel deconectarea forțată a parcurilor verzi. Riscul intermitenței și necesitatea urgentă a stocării în baterii Situația excepțională din 28 septembrie evidențiază vulnerabilitatea structurală a unui sistem dependent de condițiile meteo. Odată cu apusul soarelui și domolirea vântului, producția de 5.500 MW din regenerabile scade vertiginos, obligând dispecerii să activeze rapid centralele pe gaz sau să apeleze la importuri costisitoare dacă unitățile nucleare sau hidro rămân indisponibile pentru perioade lungi. Miza pe termen scurt pentru autoritățile de la București și pentru investitori este accelerarea proiectelor de stocare în baterii. Fără…