SMR Doicești sub presiune: Bolojan contestă rentabilitatea proiectului și costul energiei produse — NRG-IA

Proiectul SMR de la Doicești a intrat într-o nouă dispută publică privind credibilitatea sa economică, după ce Ilie Bolojan a revenit cu o critică la adresa investiției. Potrivit Economica.net , Bolojan a afirmat că proiectul nu este rentabil, că ar necesita „câteva miliarde de euro” pe care România nu le are și că analiza prețului de vânzare a energiei produse ar indica un nivel peste prețul pieței. În aceeași intervenție, el a spus că a informat Ambasada SUA despre problema proiectului. Noua critică aduce în prim-plan întrebarea esențială pentru orice proiect nuclear de miliarde: poate centrala să producă energie la un cost competitiv și poate fi finanțată fără să creeze o povară disproporționată pentru stat, companie sau consumatori? Prima intervenție publică majoră a lui Bolojan vizase riscul ca România să rămână „cu un teren și niște hârtii” după cheltuieli de peste 240 milioane dolari. Acum, disputa se mută mai clar spre economia viitoare a proiectului: cost total, finanțare, preț al energiei și împărțirea riscurilor. Doicești nu mai este doar un proiect tehnologic SMR Doicești a fost prezentat în ultimii ani ca proiect-fanion pentru noua generație nucleară europeană. Centrala ar urma să folosească tehnologia NuScale și să ajungă la o capacitate instalată de aproximativ 462 MW, prin șase module de câte 77 MW, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești. Această poziționare a oferit proiectului o valoare strategică evidentă: energie cu emisii reduse, producție controlabilă, securitate energetică, înlocuirea unei capacități pe cărbune și posibilitatea ca România să devină un reper regional pentru tehnologia SMR. Nuclearelectrica a susținut că proiectul a intrat în etapa următoare de dezvoltare după aprobarea deciziei finale de investiție, cu condiții suplimentare, și că România marchează cel mai avansat demers european în dezvoltarea unui proiect SMR. Dar proiectele nucleare nu sunt validate doar de poziționare strategică. Ele sunt validate de construcție, calendar, finanțare, cost total, cost al capitalului, licențiere și prețul energiei produse. Doicești poate rămâne un proiect strategic pentru România, dar tocmai această miză cere o clarificare riguroasă a economiei investiției: cât va costa centrala, cine preia riscurile, la ce preț ar putea fi vândută energia și ce obligații ar reveni statului, companiei sau consumatorilor. Critica se mută de la banii cheltuiți la costul energiei Prima intervenție publică majoră a lui Bolojan a vizat cheltuielile deja efectuate pentru proiectul SMR de la Doicești. El a afirmat că Nuclearelectrica a consumat peste 240 milioane dolari și că România riscă să rămână cu un teren și documentații, nu cu o centrală construită. Această critică a deschis o problemă de guvernanță: ce rezultat concret au produs cheltuielile de până acum și cât de aproape este proiectul de etapa reală de construcție. Noua intervenție duce discuția într-o zonă și mai sensibilă: economia viitoarei centrale. Dacă energia produsă de SMR ar ajunge peste prețul pieței, proiectul nu mai poate fi evaluat doar prin prisma valorii strategice, ci trebuie analizat prin cost total, structură de finanțare, cost al capitalului, durată de recuperare, mecanism de vânzare a energiei și riscuri preluate de stat, companie sau consumatori. Afirmația privind energia peste prețul pieței ridică o întrebare legitimă, dar nu poate ține locul unui verdict economic final în lipsa unui model public complet. Pentru un proiect nuclear de miliarde, bancabilitatea depinde de mai multe variabile: costul final al investiției, condițiile finanțării, factorul de capacitate, costurile de operare, calendarul de construcție și forma contractuală prin care energia ar urma să fie vândută. În infrastructura energetică, prețul energiei produse este elementul central al deciziei de investiție. Un proiect nuclear poate avea valoare strategică prin producție controlabilă, emisii reduse, securitate de sistem și reziliență energetică, dar aceste beneficii trebuie raportate transparent la costurile reale și la riscurile pe care le-ar suporta compania, statul sau consumatorii. Banii americani nu închid ecuația comercială Un argument important în favoarea proiectului SMR de la Doicești este sprijinul financiar american. Profit.ro a relatat că instituții precum U.S. Export-Import Bank și U.S. International Development Finance Corporation au indicat disponibilitatea de a analiza instrumente de finanțare care ar putea ajunge la peste 7 miliarde dolari. Aceste angajamente rămân însă condiționate de due diligence, aprobări interne, structură contractuală și validarea economică a proiectului. Această diferență este esențială. Sprijinul politic și financiar american poate crește credibilitatea proiectului și poate îmbunătăți șansele de finanțare, dar nu echivalează automat cu bani trași, cost final aprobat sau risc economic eliminat. Între o scrisoare de interes și o finanțare bancabilă există etape decisive: evaluare tehnică,…