Aproape 80 de țări activează măsuri de urgență energetică pe fondul crizei Hormuz și al scăderii stocurilor globale — NRG-IA

Financial Times relatează că aproape 80 de țări au introdus măsuri de urgență pentru a-și proteja economiile de criza energetică globală, într-un moment în care apropierea verii în emisfera nordică riscă să împingă cererea de carburanți, jet fuel și electricitate peste zona de confort a pieței. Miza nu mai este doar prețul petrolului, ci capacitatea sistemului energetic global de a funcționa cu stocuri în scădere, fluxuri comerciale perturbate și reacții guvernamentale tot mai defensive. Nu mai este doar o criză de preț, ci o criză de administrare a cererii IEA descrie actuala perturbare drept una fără precedent pentru piețele globale de combustibili, cu presiune directă asupra consumatorilor și economiilor. Agenția urmărește deja, printr-un tracker dedicat, măsurile adoptate de guverne pentru conservarea energiei și sprijinirea consumatorilor: muncă la distanță, limite pentru utilizarea aerului condiționat, reducerea deplasărilor oficiale, campanii de economisire, restricții de consum, subvenții, plafonări, reduceri de taxe sau intervenții fiscale punctuale. Diferența față de episoadele obișnuite de volatilitate este că statele nu mai reacționează doar prin rezerve strategice sau apeluri generale la calm. În unele economii apar deja măsuri care afectează direct comportamentul zilnic: săptămâni de lucru reduse, școli mutate online, raționalizări de combustibil, limite de temperatură în clădiri publice, transport public stimulat sau restricții pentru călătoriile oficiale. Stocurile au devenit amortizorul central al pieței Datele IEA din raportul Oil Market Report – May 2026 arată dimensiunea șocului. Cererea mondială de petrol este estimată să scadă în 2026 cu 420.000 barili/zi față de anul anterior, la 104 milioane barili/zi, cu o contracție de 2,45 milioane barili/zi în trimestrul al doilea. Nu este însă o scădere confortabilă, ci una produsă de prețuri ridicate, context economic mai slab și măsuri de reducere a consumului. Pe partea de ofertă, situația este mai dură. IEA arată că oferta globală de petrol a scăzut în aprilie cu încă 1,8 milioane barili/zi, la 95,1 milioane barili/zi, ducând pierderile totale față de februarie la 12,8 milioane barili/zi. Producția statelor din Golf afectate de închiderea Strâmtorii Hormuz era cu 14,4 milioane barili/zi sub nivelurile de dinaintea războiului. Această diferență este acoperită doar parțial prin redirecționări comerciale, producție suplimentară din afara Orientului Mijlociu și consumarea stocurilor. IEA estimează că stocurile petroliere globale observate au scăzut cu 129 milioane barili în martie și cu încă 117 milioane barili în aprilie. În martie și aprilie, reducerea totală a stocurilor a fost de aproximativ 250 milioane barili, echivalentul unei trageri medii de circa 4 milioane barili/zi. Hormuz rămâne variabila critică Strâmtoarea Hormuz este punctul care separă o criză severă, dar gestionabilă temporar, de o criză care poate intra în zona de rupere a fluxurilor comerciale. IEA arată că, înainte de conflict, prin Strâmtoarea Hormuz treceau aproximativ 20 milioane barili/zi de țiței și produse petroliere, iar fluxurile au coborât aproape de blocaj operațional. Agenția subliniază că reluarea tranzitului prin Hormuz este indispensabilă pentru detensionarea piețelor și stabilizarea fluxurilor de petrol și gaze. În martie, cele 32 de state membre IEA au decis să pună la dispoziția pieței 400 milioane barili din rezervele de urgență, cea mai mare acțiune colectivă de acest tip din istoria agenției. Măsura cumpără timp, dar nu poate înlocui structural fluxurile pierdute prin blocarea uneia dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Semnalul de piață rămâne tensionat. Reuters a relatat că Brent a urcat la 111,29 dolari/baril pe 18 mai, după atacul cu dronă asupra centralei nucleare Barakah din Emiratele Arabe Unite și pe fondul blocajului diplomatic dintre SUA și Iran. Atacul nu a produs eliberări radioactive, potrivit autorităților citate de Reuters, dar a reamintit pieței că infrastructura critică din Golf rămâne expusă. Europa încearcă să evite o repetare a șocului din 2022 Pentru Europa, riscul nu este identic cu cel din 2022, dar vulnerabilitatea structurală rămâne. O notă a Comisiei Europene către Eurogrup arată că războiul din Orientul Mijlociu a produs o perturbare majoră în oferta globală de petrol și gaze, împingând prețurile în sus de la niveluri deja ridicate. În primele 17 zile ale crizei iraniene, UE a cheltuit aproximativ 6 miliarde euro în plus pe importuri de combustibili fosili. Comisia arată că energia regenerabilă ajunsese în 2025 la aproximativ 48% din consumul de electricitate al UE, iar ponderea combustibililor fosili în mixul electric scăzuse de la 34% în 2021 la 26% în 2025. Această schimbare face sistemul electric mai rezilient decât în urmă cu câțiva ani, dar nu protejează suficient transportul, aviația, industria și lanțurile logistice dependente de petrol și produse petroliere. Reuters a relatat anterior că UE pregătește…