Statul a plătit furnizorilor doar 1,5 miliarde lei din datoria de 7,5 miliarde în 2026, dar amână liberalizarea gazelor cu 12 luni — NRG-IA

Statul român a rambursat furnizorilor de energie electrică și gaze naturale doar puțin peste 1,5 miliarde de lei pe parcursul anului 2026 în contul schemei de plafonare și compensare a facturilor, în timp ce datoria totală acumulată față de aceste companii se ridică la aproximativ 7,5 miliarde de lei, potrivit bilanțului publicat de Focus Energetic. Rata de acoperire de numai 20% lasă în bilanțurile furnizorilor un gol de lichiditate de circa 6 miliarde de lei, echivalentul a 1,2 miliarde de euro, sumă pe care operatorii din piață au avansat-o pentru a menține prețurile scăzute la consumatorii finali fără să își recupereze banii de la bugetul de stat. Această presiune financiară atinge un punct critic la 20 octombrie 2026, în momentul în care noul Guvern condus de Luca Niculescu preia administrarea unui sector energetic prins între două forțe opuse. Pe de o parte, ministrul avizat al Energiei, Dumitru Chisăliță, a anunțat în comisiile parlamentare că liberalizarea pieței gazelor naturale nu va mai avea loc la termenul programat de 1 aprilie, fiind necesară o perioadă de cel puțin 12 luni pentru pregătirea mecanismelor de piață. Pe de altă parte, prețul energiei electrice pe Piața pentru Ziua Următoare operată de OPCOM a urcat pentru livrările din 20 octombrie la 1.639 lei/MWh, respectiv 307 euro/MWh, cel mai ridicat nivel din regiune. Intersecția acestor trei evoluții dezvăluie vulnerabilitatea structurală a modelului energetic românesc din ultimii ani. Protecția socială și economică afișată pe facturile populației și ale firmelor nu a fost finanțată la timp din veniturile bugetului de stat, ci a fost susținută prin decapitalizarea treptată a segmentului de furnizare. Atunci când statul achită într-un an doar o cincime din sumele datorate și decide simultan să prelungească regimul prețurilor controlate la gaze cu încă un an, povara menținerii stabilității sociale este transferată direct asupra companiilor energetice și a băncilor comerciale care le creditează. Cum funcționează creditarea forțată a bugetului de stat prin facturile plafonate Mecanismul prin care s-a acumulat restanța de aproximativ 6 miliarde de lei decurge direct din arhitectura legislativă a schemei de plafonare-compensare. Furnizorii de energie electrică și gaze naturale sunt obligați să cumpere resursa de pe piața angro la prețul real format din cerere și ofertă, dar să o vândă populației și clienților non-casnici la tarifele maxime fixate prin lege. Diferența dintre costul real de achiziție, la care se adaugă marja reglementată de furnizare, și prețul plafonat plătit de client este suportată inițial integral din trezoreria fiecărui furnizor. Recuperarea acestor sume presupune un circuit birocratic și bugetar în mai multe trepte. Companiile de furnizare depun lunar cererile de decontare și documentele justificative la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, instituție care verifică și validează calculele înainte de a transmite sumele către ordonatorii de credite. Ulterior, Ministerul Energiei trebuie să achite compensațiile aferente consumatorilor non-casnici, iar Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, din subordinea Ministerului Muncii, efectuează plățile pentru consumatorii casnici. În practică, acest lanț instituțional a funcționat ca o supapă informală de finanțare a deficitului bugetar al României. Prin rambursarea a doar puțin peste 1,5 miliarde de lei în primele zece luni din 2026 dintr-un stoc total al datoriilor acumulate de circa 7,5 miliarde de lei, statul a transformat companiile de furnizare în creditori fără voie ai Trezoreriei. Pentru a nu bloca plățile zilnice către producătorii de energie, operatorii de transport și distribuitorii regionali, furnizorii au fost nevoiți să își epuizeze capitalul de lucru și să contracteze linii de credit bancare purtătoare de dobânzi ridicate, costuri financiare pe care statul nu le recunoaște și nu le rambursează la decontare. Explozia prețului spot la 1.639 lei/MWh deschide o foarfecă financiară pentru furnizori Întârzierea decontărilor de la buget devine cu atât mai periculoasă cu cât prețurile de pe piața angro de electricitate înregistrează salturi severe la intrarea în sezonul rece. Pentru ziua de livrare 20 octombrie 2026, energia tranzacționată pe Piața pentru Ziua Următoare a atins o medie de 1.639 lei/MWh, echivalentul a 307 euro/MWh, conform datelor bursiere raportate de Business24 și Financiarul. Această cotație a plasat România pe primul loc în regiune ca nivel de preț spot, depășind piețele vecine din Europa Centrală și de Sud-Est. Impactul acestui vârf de preț asupra lichidității furnizorilor este amplificat de structura actuală a comerțului cu energie din România. Datele aferente lunii septembrie 2026 arată că tranzacțiile de pe Piața pentru Ziua Următoare au ajuns să reprezinte 32% din consumul național de energie electrică. Aceasta înseamnă că aproape o treime din electricitatea consumată în țară nu este acoperită prin contracte…