CRE: Companiile vor plăti noul șoc al energiei — NRG-IA

Transferul riscului financiar de la buget la companii Statul român va transfera costurile unui nou șoc energetic direct pe umerii companiilor, avertizează Centrul Român al Energiei (CRE). Într-un interviu acordat publicațiilor Economica.net și e-nergia în cadrul summitului Eurelectric, președintele CRE, Corneliu Bodea, a atras atenția că mecanismele bugetare de sprijin utilizate în crizele anterioare nu mai pot fi replicate din cauza constrângerilor fiscale severe cu care se confruntă România. În cazul unei noi destabilizări a pieței volatile a energiei, autoritățile de la București nu vor mai avea resursele necesare pentru a finanța scheme de compensare și plafonare de anvergura celor din perioada 2022-2024. Această perspectivă plasează o presiune uriașă pe furnizori, distribuitori și producători, care riscă să devină din nou bufferul financiar al unei piețe nereglementate eficient. Potrivit liderului CRE, lipsa de predictibilitate legislativă și fiscală a devenit principalul factor de descurajare a investițiilor private în sectorul energetic național. Companiile românești de profil se văd nevoite să își reevalueze planurile de afaceri sau chiar să ia în calcul migrarea capitalului către piețe regionale mai stabile și mai prietenoase cu investitorii. Deși Uniunea Europeană dezbate intens ajustări de urgență ale modelului de piață pentru a preîntâmpina o iarnă care se anunță complicată pe fondul tensiunilor geopolitice, România continuă să urmeze îndeaproape linia trasată de Bruxelles. Aceasta înseamnă că actualul mecanism de stabilire a prețurilor bazat pe costul marginal și schema de tranzacționare a certificatelor de emisii (ETS) vor fi apărate de autoritățile române, în ciuda vulnerabilităților evidente pe care aceste sisteme le generează în statele cu o infrastructură mai puțin rezilientă. Epuizarea spațiului fiscal și rigiditatea schemei de sprijin Cauza principală a acestui avertisment sever este epuizarea completă a resurselor bugetare destinate compensării facturilor. Schema de plafonare aplicată în România a înghițit miliarde de euro din bugetul public, sume pe care statul le-a decontat cu întârzieri masive către furnizorii de energie, blocându-le acestora fluxurile de numerar. În contextul unui deficit bugetar deja excesiv și al presiunilor de consolidare fiscală impuse de Comisia Europeană, Guvernul nu mai are spațiul de manevră necesar pentru a asuma noi datorii în numele consumatorilor. Pe de altă parte, rigiditatea structurală a pieței interne de energie amplifică riscurile. România a ales să mențină o aliniere strictă la politicile de mediu de la Bruxelles, inclusiv la schema ETS, care penalizează dur producția pe bază de cărbune și gaze, fără a avea însă alternative de bandă complet funcționale. În lipsa unor interconexiuni suficient de dezvoltate sau a unor capacități de stocare la scară industrială, orice deficit temporar de producție regională se traduce instantaneu în prețuri record pe bursa OPCOM, prețuri pe care statul nu le mai poate absorbi prin subvenții. Frânarea investițiilor majore și riscul exodului de capital Consecința directă a acestui transfer de risc este blocarea sau încetinirea proiectelor majore de investiții în infrastructura energetică. Companiile de distribuție și furnizare, decapitalizate de întârzierile la decontare și amenințate de perspectiva unor noi taxe sau obligații financiare impuse peste noapte, își reduc bugetele de dezvoltare. Această dinamică afectează direct ritmul de modernizare a rețelelor electrice, absolut necesară pentru integrarea noilor capacități de energie regenerabilă. Mai mult, apare un paradox structural periculos pe piața românească: în timp ce se accelerează instalarea de parcuri eoliene și fotovoltaice, consumul intern de energie continuă să scadă din cauza dezindustrializării și a lipsei de stimulare a cererii. Fără o strategie coerentă de electrificare a transporturilor și a proceselor industriale, România riscă să ajungă în situația de a produce energie electrică pe care nu are cine să o consume, prăbușind viabilitatea economică a noilor investiții. Pregătirile pentru iarna 2026 și dilema supracapacității fără consum Perspectiva pe termen scurt indică un sezon rece marcat de incertitudine, în care deciziile de politică energetică de la București vor fi testate la maximum. Termenul-limită pentru definirea noilor strategii de iarnă se apropie, iar companiile din sector cer garanții clare că regulile jocului nu vor fi modificate retroactiv în cazul unor vârfuri de consum sau al unor penurii de gaze pe plan european. Miza reală a următorilor ani nu este doar adăugarea de noi megawați în sistem, ci transformarea electrificării într-un proiect de țară autentic, capabil să creeze cerere internă stabilă. Până când statul nu va demonstra seriozitate în parteneriatul cu sectorul privat și nu va implementa politici coerente de susținere a consumului industrial, riscul ca nota de plată a următoarei crize să distrugă stabilitatea financiară a…