Prețul gazelor pe BRM urcă la 260 lei/MWh în luna mai: semnal de presiune pentru stocurile României — NRG-IA

Prețul gazelor naturale pe piața spot operată de Bursa Română de Mărfuri a urcat la 260 lei/MWh în luna mai, un nivel puternic pentru o perioadă în care, în mod normal, consumul sezonier scade, iar presiunea de preț ar trebui să fie mai redusă decât iarna. Miza reală nu stă doar în cotația punctuală, ci în momentul în care apare: România este la începutul sezonului de refacere a stocurilor, după o iarnă care a redus semnificativ depozitele, iar piața europeană a gazelor rămâne tensionată de competiția pentru LNG, riscul geopolitic și obligațiile de înmagazinare pentru sezonul rece următor. Potrivit Gas Infrastructure Europe, la 18 mai 2026, ora 6:00 CEST, România avea 11,23 TWh de gaze în depozite, echivalentul unui grad de umplere de 33,17%, în timp ce media UE era de 36,56%. Prețul de 260 lei/MWh nu este un accident izolat, ci un semnal de stres în sezonul de injecție Un preț de 260 lei/MWh în luna mai trebuie citit diferit de același preț apărut în decembrie sau ianuarie. În sezonul rece, piața plătește vârful de consum. În mai, piața începe să plătească perspectiva umplerii depozitelor. Diferența este esențială. Un preț ridicat în plină iarnă reflectă presiunea consumului imediat. Un preț ridicat în primăvară indică tensiune asupra gazului care trebuie cumpărat acum pentru a fi disponibil iarna viitoare. Nu este maximul absolut al anului. În martie 2026, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, Profit.ro a consemnat tranzacții pe BRM peste pragul de 300 lei/MWh. Tocmai aici stă însă relevanța actuală: piața nu mai este în vârful șocului geopolitic din martie, dar prețul rămâne suficient de ridicat încât să arate că riscul nu a ieșit din sistem. Depozitele sunt punctul critic: România trebuie să cumpere gaz scump pentru siguranța iernii România nu pornește de la zero. Are producție internă importantă, capacitate de înmagazinare și interconectări regionale. Dar nivelul actual al depozitelor arată că refacerea stocurilor nu este o formalitate contabilă, ci o operațiune de piață cu efect direct în costuri. OUG nr. 12/2026 stabilește că, în perioada 1 aprilie – 31 octombrie 2026, furnizorii de gaze naturale și producătorii de energie termică trebuie să constituie un stoc minim care să reprezinte minimum 90% din capacitatea de înmagazinare a depozitelor subterane la nivel național. Aceeași ordonanță obligă producătorii interni să livreze, la prețul de 110 lei/MWh, cantitățile necesare pentru acoperirea consumului casnic, a consumului pentru producerea energiei termice destinate populației și a constituirii stocurilor aferente acestor categorii. Asta înseamnă că piața românească funcționează în două planuri paralele: un segment administrat pentru protecția consumatorilor casnici și a încălzirii populației, respectiv un segment concurențial în care prețul spot poate reflecta rapid riscul, lichiditatea redusă și competiția regională pentru volume. De ce poate conta pentru consumatori, chiar dacă prețul casnic este administrat Pentru clienții casnici, efectul nu apare mecanic și imediat în factură, deoarece regimul aplicabil în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 stabilește o formulă specială de calcul pentru prețul final facturat. Prețul final include componenta de achiziție, componenta de furnizare, tarifele reglementate, TVA și accize. Dar piața spot contează indirect. Dacă volumele disponibile la preț reglementat nu acoperă integral necesarul zilnic sau lunar, formula legală permite includerea unei componente de preț concurențial pentru gazele achiziționate din contracte la termen și din piața spot. Pentru consumatorii noncasnici, impactul poate fi mai direct. Companiile care nu beneficiază de același nivel de protecție ca populația sunt mai expuse la prețurile de piață, la costurile de portofoliu ale furnizorilor și la prima de risc inclusă în ofertele comerciale. România nu este izolată: Europa intră în vara gazelor cu stocuri joase și LNG scump Contextul european amplifică presiunea. Reuters a relatat, pe baza unei analize ACER, că statele UE nu sunt pe traiectorie pentru atingerea țintei de 90% grad de umplere înaintea iernii, în condițiile perturbărilor de pe piețele globale ale combustibililor. ACER estimează că un prag de 80% ar putea fi atins, dar cu costuri ridicate și vulnerabilitate la întreruperi de aprovizionare. Reuters notează și că umplerea depozitelor UE la 90% ar necesita creșterea importurilor de LNG cu 13% față de 2025, într-un context în care oferta globală este strânsă, iar Europa concurează cu Asia pentru cargo-uri flexibile. Pentru România, această ecuație contează chiar dacă producția internă acoperă o parte importantă a consumului. Prețul marginal este stabilit de volumele disponibile la momentul respectiv, de importuri, de fluxurile regionale, de nivelul depozitelor și de percepția de risc. Într-o piață integrată, un deficit de LNG sau o primă de risc în Europa se poate transmite și în cotațiile locale. Prețul de primăvară devine avertisment pentru iarna…