SUA și Ucraina, acord pentru protejarea CPC: miza petrolului kazah și impactul pentru România — NRG-IA

Statele Unite încearcă să traseze o frontieră tot mai precisă în războiul energetic purtat de Ucraina împotriva Rusiei: infrastructura petrolieră rusească poate continua să fie lovită, dar petrolul Kazahstanului, transportat prin Rusia către Marea Neagră, și navele comerciale non-ruse care îl preiau ar urma să fie scoase din zona atacurilor. Potrivit Bloomberg, Washingtonul a obținut angajamentul Kievului de a nu viza infrastructura Caspian Pipeline Consortium — CPC — și petrolierele care îndeplinesc anumite criterii. Informația nu este însă susținută, până acum, de un acord public între cele două guverne. Diferența este esențială. CPC traversează teritoriul Rusiei și ajunge la terminalul maritim de lângă Novorossiisk, dar cea mai mare parte a petrolului pe care îl transportă provine din Kazahstan, iar printre principalii investitori și expeditori se află Chevron, ExxonMobil, KazMunayGas, Eni și Shell. În 2025, terminalul CPC a transbordat aproximativ 70,5 milioane de tone de țiței, peste 75% din volum aparținând expeditorilor internaționali, potrivit operatorului conductei. Pentru România, delimitarea negociată de Washington are o relevanță neobișnuit de directă. Datele World Bank/WITS bazate pe UN Comtrade arată că România a importat în 2025 aproximativ 8,91 milioane de tone de țiței, dintre care 5,48 milioane de tone au provenit din Kazahstan. Rezultă că 61,5% din cantitatea de țiței importată de România anul trecut a avut origine kazahă . Valoarea acestor importuri din Kazahstan a fost de aproximativ 2,77 miliarde de dolari. Washingtonul separă petrolul kazah de petrolul rusesc Termenii relatării Bloomberg configurează practic două categorii diferite în traficul petrolier din Marea Neagră. Pentru a beneficia de protecția înțelegerii, o navă comercială nu trebuie să fie sancționată de Ucraina, să transporte petrol sau alte mărfuri rusești ori să aparțină unor persoane sau entități rusești. Kievul ar fi stabilit puncte de contact prin care operatorii comerciali pot furniza informațiile necesare pentru verificarea statutului navelor. Această delimitare nu echivalează cu o solicitare americană de încetare a campaniei ucrainene împotriva infrastructurii energetice a Rusiei. Washingtonul făcuse această distincție explicit încă din februarie. Ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite, Olha Stefanishyna, a confirmat atunci că Departamentul de Stat transmisese Kievului o démarche după un atac asupra portului Novorossiisk care afectase interese economice americane. Ea a precizat că mesajul american privea atingerea adusă acestor interese, nu atacurile asupra infrastructurii militare și energetice rusești în general. Presiunea a devenit mai puternică după noile incidente din Marea Neagră. The Wall Street Journal a relatat în iulie că directorul general al Chevron, Mike Wirth, discutase cu oficiali ai administrației Trump despre protejarea operațiunilor companiei din Kazahstan. Ulterior acestor discuții, administrația americană a avertizat Ucraina să nu atace nave non-rusești, potrivit unui oficial american citat de publicație. Washingtonul considera CPC o rută vitală pentru energia de origine kazahă destinată Europei și o alternativă la resursele energetice rusești. Interesul american este susținut de investiții de ordinul zecilor de miliarde de dolari. Chevron deține 15% din CPC și 50% din Tengizchevroil, compania care operează giganticul zăcământ Tengiz. ExxonMobil are, la rândul său, participații importante în producția kazahă. În structura CPC, Federația Rusă deține 24%, KazMunayGas 19%, Lukoil 12,5%, Mobil Caspian Pipeline Company 7,5%, iar alte participații aparțin unor investitori internaționali. Sancțiunile americane fac deja diferența între CPC și petrolul Rusiei Separarea politică pe care Washingtonul încearcă acum să o impună în Marea Neagră există deja în arhitectura sancțiunilor americane. Office of Foreign Assets Control al Trezoreriei SUA menține o licență generală dedicată tranzacțiilor și serviciilor petroliere legate de Caspian Pipeline Consortium, Tengizchevroil și proiectul Karachaganak. Excepția permite funcționarea acestor proiecte în cadrul unui regim în care o parte dintre companiile rusești implicate în sectorul petrolier sunt supuse sancțiunilor americane. Pentru Washington, criteriul nu este astfel simpla geografie. Petrolul care traversează Rusia nu devine automat petrol rusesc, iar o infrastructură amplasată parțial pe teritoriul Federației Ruse nu este tratată automat ca o componentă a exporturilor energetice pe care Occidentul încearcă să le restrângă. CPC leagă câmpurile Tengiz, Kashagan și Karachaganak din Kazahstan de coasta rusă a Mării Negre printr-o conductă de 1.511 kilometri. La Novorossiisk, țițeiul este transferat pe petroliere prin instalațiile offshore ale terminalului. Operatorul spune că ruta transportă peste două treimi din exporturile petroliere ale Kazahstanului, iar autoritățile de la Astana au indicat în alte comunicări o dependență chiar mai ridicată a exporturilor…