Prețul petrolului WTI crește cu 8% după amenințările Iranului — NRG-IA

Blocaj diplomatic în Orientul Mijlociu — cotațiile petrolului cresc brusc cu aproape 8% Cotația petrolului West Texas Intermediate (WTI) a crescut luni cu 7,8%, atingând valoarea de 94,20 dolari pe baril la ora 10:07 a.m. ET, conform datelor de tranzacționare raportate de CNBC Energy. Această evoluție bruscă vine în urma anunțului făcut de presa de stat din Iran privind suspendarea negocierilor diplomatice cu SUA și amenințarea cu blocarea completă a Strâmtorii Ormuz. În paralel, benchmark-ul global Brent a înregistrat o creștere semnificativă de 6,7%, urcând rapid până la valoarea de 97,23 dolari pe baril. Agenția de presă de stat din Iran, Tasnim, a publicat un mesaj oficial prin care anunță că negociatorii de la Teheran vor sista orice discuție cu reprezentanții americani. Această decizie reprezintă un răspuns direct la intensificarea ofensivei militare terestre a Israelului în sudul Libanului. Piețele energetice, care înregistraseră scăderi majore în săptămâna anterioară, au reacționat instantaneu la riscul unei întreruperi fizice a fluxurilor de țiței. Această evoluție volatilă marchează o inversare bruscă de trend. Săptămâna trecută, contractele futures pentru Brent și WTI scăzuseră cu 11,1%, respectiv 9,6%, înregistrând cea mai slabă performanță săptămânală de la mijlocul lunii aprilie. Cu toate acestea, din punct de vedere istoric, prețurile petrolului au acumulat o creștere de aproximativ 30% de la declanșarea conflictului militar din regiune, început pe 28 februarie 2026. Escaladarea militară din Liban și condițiile stricte impuse de Teheran Decizia Teheranului de a suspenda canalele diplomatice este strâns legată de evoluțiile militare din teren. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat recent cucerirea castelului Beaufort din sudul Libanului de către forțele sale armate, descriind operațiunea ca pe o schimbare decisivă în ofensiva terestră extinsă împotriva grupării Hezbollah. Această escaladare a atras critici dure din partea oficialilor europeni, care avertizează asupra riscului unui război regional total. Conform raportărilor agenției Tasnim, negociatorii iranieni nu vor relua discuțiile cu SUA până când Israelul nu va opri complet atacurile din Gaza și Liban și nu își va retrage trupele din teritoriile libaneze ocupate. Mai mult, Teheranul a amenințat că va bloca complet Strâmtoarea Ormuz și că va deschide „alte fronturi”, nominalizând explicit Strâmtoarea Bab el-Mandeb, o altă rută comercială critică ce leagă Marea Roșie de Golful Aden. În ciuda tensiunilor extreme, președintele american Donald Trump a încercat să minimizeze gravitatea situației prin mesaje publicate pe platforma sa Truth Social. Trump a susținut că Iranul „își dorește cu adevărat un acord” care va fi benefic pentru Washington și aliații săi, îndemnând publicul să „se relaxeze pentru că totul se va rezolva cu bine”. Această abordare optimistă contrazice flagrant poziția oficială și acțiunile militare raportate de Teheran, creând o discrepanță majoră între retorica politică de la Washington și realitatea din teren. Pericolul unui blocaj în strâmtoarea Ormuz și impactul asupra prețurilor la pompă Strâmtoarea Ormuz este cel mai important punct de tranzit pentru petrolul mondial, prin care trece zilnic aproximativ 20% din consumul global de țiței. O blocare completă a acestei căi navigabile ar elimina instantaneu milioane de barili de pe piață, generând un deficit fizic imposibil de acoperit pe termen scurt din alte surse geografice. Deși Iranul folosește frecvent această amenințare ca pârghie de negociere, simpla menționare a blocajului creează panică în rândul traderilor internaționali. Pentru consumatorii europeni și implicit pentru piața din România, acest blocaj diplomatic se traduce direct în creșteri de prețuri la pompă. Chiar dacă România beneficiază de producție internă de petrol și gaze, prețurile carburanților comercializați la nivel național sunt stabilite în funcție de cotațiile internaționale Platts, care urmăresc îndeaproape evoluția Brent. O creștere susținută a țițeiului brut va scumpi automat benzina și motorina în stațiile de alimentare autohtone în termen de câteva zile. Mai mult, un preț ridicat al energiei acționează ca o taxă ascunsă asupra întregii economii. Costurile crescute cu logistica și transportul de mărfuri se vor reflecta rapid în prețurile alimentelor și ale bunurilor de consum, alimentând presiunile inflaționiste pe care Banca Națională a României încearcă să le țină sub control. Scenariul extrem de 180 de dolari pe baril și riscul de recesiune globală Perspectiva pe termen scurt depinde în totalitate de capacitatea actorilor globali de a evita un conflict militar direct în strâmtori. Compania de consultanță Rystad Energy, prin vocea lui Jorge León, șeful departamentului de analiză geopolitică, estimează că eșecul complet al negocierilor de pace ar putea propulsa prețul petrolului la un vârf de 180 de dolari pe baril până în august 2026. Un astfel de șoc de ofertă ar arunca economia…