Quaise folosește tehnologie de fuziune pentru foraj geotermal superhot cu unde milimetrice — NRG-IA

O tehnologie construită pentru a încălzi plasma la temperaturi extreme în reactoarele experimentale de fuziune începe să fie folosită pentru o problemă aflată în direcția opusă: coborârea spre căldura din interiorul Pământului. Kyoto Fusioneering a anunțat că va furniza companiei americane Quaise Energy un sistem gyrotron destinat forajului geotermal cu unde milimetrice. Contractul a fost semnat la 17 august 2026 și reprezintă prima comandă primită de divizia de încălzire a plasmei a companiei japoneze de la un client din afara industriei de fuziune. Gyrotronul este un generator de unde electromagnetice de foarte mare putere. În instalațiile de fuziune, aceste unde sunt folosite pentru încălzirea și controlul plasmei. Quaise vrea să folosească aceeași familie de tehnologii pentru a trimite energie la mare adâncime, unde roca este încălzită până când începe să se topească și să se vaporizeze, eliminând necesitatea unui cap de foraj mecanic în secțiunea profundă a puțului. Dacă metoda poate fi extinsă economic la kilometri adâncime, ea atacă una dintre cele mai dificile limite ale energiei geotermale: accesul la rocă suficient de fierbinte în regiuni unde căldura există, dar se află prea adânc pentru ca forajul convențional să fie rentabil. Din reactoarele de fuziune în interiorul Pământului Legătura dintre cele două tehnologii nu este întâmplătoare. Ideea de a utiliza unde milimetrice pentru foraj profund a apărut la MIT Plasma Science and Fusion Center, unde cercetătorul Paul Woskov a lucrat cu gyrotroni utilizați în experimentele de fuziune. În 2008, cercetătorii MIT au început să analizeze dacă fasciculele electromagnetice de mare putere ar putea fi direcționate nu către plasmă, ci către rocă. Experimentele ulterioare au arătat că granitul, bazaltul și alte roci dure pot fi fracturate, topite și parțial vaporizate cu unde milimetrice. Quaise a fost fondată ulterior pentru a transforma conceptul într-o tehnologie industrială de foraj. Sistemul pe care îl dezvoltă compania este hibrid. Forajul convențional rămâne potrivit pentru porțiunile de suprafață și pentru formațiunile în care burghiile mecanice funcționează eficient. Undele milimetrice ar urma să preia partea dificilă: roca cristalină dură și temperaturile ridicate întâlnite la adâncimi mari. Diferența tehnică este fundamentală. În loc să transporte la kilometri sub pământ un ansamblu mecanic care trebuie să reziste presiunii, temperaturii și uzurii, sistemul generează energia la suprafață și o transmite către frontul de foraj. Kyoto Fusioneering descrie gyrotronul drept componenta care face posibil acest proces. Quaise a trecut deja de la laborator la forajul în granit Tehnologia nu mai există doar în experimente pe probe de rocă. În 2025, Quaise a dus sistemul într-o carieră de granit din Texas și a realizat un puț de 118 metri folosind unde milimetrice. MIT Energy Initiative, care a finanțat cercetările inițiale, a confirmat demonstrația de teren și a raportat o rată de avans de până la 5 metri pe oră în granit în timpul testelor. Este încă o distanță foarte mică față de kilometrii necesari pentru exploatarea resurselor geotermale profunde, dar demonstrația schimbă natura proiectului: metoda a trecut de la interacțiunea controlată cu probe de rocă la realizarea unui puț real, în teren. În paralel, Quaise a integrat tehnologia cu echipamente industriale provenite din industria petrolului și gazelor, urmărind să folosească infrastructura și experiența deja existente în forajul profund în loc să construiască de la zero un întreg ecosistem industrial. Noua comandă trebuie să funcționeze continuu Gyrotronul comandat de Quaise aduce o provocare suplimentară. Multe instalații experimentale de fuziune încălzesc plasma în impulsuri de ordinul secundelor. Forajul nu poate funcționa astfel: fasciculul trebuie menținut atât timp cât puțul avansează. Kyoto Fusioneering spune că unitatea destinată Quaise este proiectată explicit pentru funcționare continuă . Compania construiește deja gyrotroni între 28 și 236 GHz și sisteme din clasa megawaților pentru instalații de fuziune precum MAST Upgrade, ST40, DIII-D, Wendelstein 7-X și ASDEX Upgrade, dar parametrii exacți ai unității comandate de Quaise nu au fost publicați. Există aici un efect tehnologic în ambele sensuri. Geotermalul primește acces la hardware dezvoltat pentru fuziune, iar industria fuziunii poate beneficia de experiența acumulată prin construirea și operarea unor gyrotroni capabili să funcționeze continuu. Kyoto Fusioneering consideră această experiență relevantă pentru viitoarele centrale de fuziune, care vor necesita la rândul lor sisteme de încălzire cu durate de funcționare mult mai mari decât multe dintre instalațiile experimentale actuale. Ținta este roca de peste 300°C Motivul pentru care Quaise încearcă să depășească limitele forajului mecanic este densitatea energetică a resurselor geotermale foarte fierbinți. La adâncimi suficient de mari, temperatura rocii poate depăși 300°C și poate…