Transgaz estimează până la 1 miliard m³ în plus la consumul de gaze al României în iarna 2026–2027 — NRG-IA

România intră în iarna 2026–2027 cu o schimbare importantă în ecuația gazelor naturale: consumul sezonier ar putea crește cu 800 milioane – 1 miliard m³ în perioada 1 noiembrie – 31 martie, potrivit estimării prezentate de Ion Sterian, directorul general al Transgaz. Estimarea nu indică doar o iarnă mai solicitantă pentru sistemul de transport. Ea marchează o schimbare structurală: gazul natural revine în centrul producției de energie electrică, iar extinderea rețelelor către localități adaugă cerere nouă în consumul final. Mintia schimbă rapid profilul cererii de gaze Cea mai vizibilă sursă de presiune vine din zona centralelor pe gaze. Transgaz a construit conducta de aproximativ 56 km care va alimenta viitoarea centrală electrică de la Mintia, cu o capacitate maximă de transport anunțată de 2,5 miliarde m³/an pentru acest obiectiv. Centrala de la Mintia este proiectată ca una dintre cele mai mari investiții noi în producția de energie electrică pe gaze din România. Capacitatea totală comunicată pentru proiect este de aproximativ 1.700 MW, iar prima etapă operațională urmărită public vizează punerea în funcțiune a cel puțin unei turbine de 576 MW până la finalul anului. În practică, această etapă poate transforma Mintia dintr-un proiect de infrastructură într-un consumator efectiv de gaze în sistem. O centrală pe gaze nu consumă uniform tot anul, dar intrarea unei capacități mari în producția electrică schimbă profilul de cerere în momentele în care sistemul are nevoie de energie controlabilă. Pentru piața de gaze, diferența este importantă. Consumul rezidențial depinde puternic de temperatură. Consumul industrial depinde de activitatea economică. Consumul centralelor pe gaze depinde și de prețurile energiei electrice, de producția regenerabilă, de nevoia de echilibrare și de disponibilitatea altor capacități. Racordările noi adaugă cerere distribuită în sistem A doua sursă indicată de Transgaz vine din extinderea rețelelor de gaze către localități. Programe precum Anghel Saligny au permis pregătirea unor proiecte de distribuție și racordare, iar Transgaz a legat această evoluție de creșterea consumului estimat pentru sezonul rece. Această cerere este diferită de cea a unei centrale mari. Ea nu apare într-un singur punct al sistemului, ci se distribuie în localități, gospodării, instituții și mici consumatori. Din punct de vedere energetic, efectul se vede în presiunea cumulată asupra rețelei, mai ales în vârfurile de iarnă. Planul de Dezvoltare al Sistemului Național de Transport gaze naturale 2026–2035 indică același sens: în următorii 3–4 ani, Transgaz estimează o creștere semnificativă a consumului de gaze naturale, pe fondul centralelor pe gaze, al unor consumatori industriali potențiali și al localităților care urmează să fie racordate la rețele. Această perspectivă schimbă discuția despre gazul românesc. Tema nu mai este doar cât gaz produce România, ci cât gaz va consuma intern în următorii ani și ce volum rămâne disponibil pentru piața regională. Neptun Deep vine într-o piață internă care crește Neptun Deep rămâne reperul central al viitoarei producții de gaze a României. Proiectul dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz are volume recuperabile estimate la aproximativ 100 miliarde m³, iar producția este estimată să înceapă în 2027. La platou, producția anuală anunțată este de aproximativ 8 miliarde m³, timp de circa 10 ani. Transgaz indică în Planul de Dezvoltare SNT că primele gaze din Neptun Deep ar urma să fie extrase și transportate prin gazoductul Tuzla–Podișor începând din toamna anului 2027, cu volume anuale estimate în jurul pragului de 8 miliarde m³. Această producție poate schimba poziția României pe piața europeană a gazelor, dar intră într-o piață internă care nu rămâne statică. Dacă iarna 2026–2027 adaugă până la 1 miliard m³ la consumul sezonier, iar următorii ani aduc centrale noi, localități racordate și consum industrial mai mare, o parte importantă din gazul nou va avea piață internă naturală. Asta nu elimină potențialul de export sau rolul regional al României. Îl face mai condiționat de ritmul real al consumului intern, de calendarul proiectelor mari, de capacitatea infrastructurii și de prețurile regionale. Gazul devine puntea dintre securitate și flexibilitate Creșterea consumului de gaze trebuie privită împreună cu transformarea sistemului electric. România adaugă capacități regenerabile, dar are nevoie și de capacități controlabile pentru orele cu producție redusă din solar și eolian sau pentru perioadele de consum ridicat. Centralele pe gaze pot acoperi această funcție de flexibilitate, însă ele mută o parte din presiunea sistemului electric în sistemul gazier. Când energia electrică are nevoie de capacități rapide și controlabile, cererea de gaz poate crește exact în momente critice. Pentru Transgaz, această schimbare înseamnă pregătire de infrastructură, capacitate de transport, presiune operațională și conectarea noilor consumatori. Pentru piață, înseamnă o relație mai…