România poate cere flexibilitate fiscală de până la 0,6% din PIB pentru securitate energetică — NRG-IA

Comisia Europeană a deschis statelor membre posibilitatea de a utiliza o parte din flexibilitatea fiscală europeană pentru măsuri de securitate energetică, cu un plafon de maximum 0,3% din PIB într-un singur an și 0,6% din PIB cumulat în perioada 2026–2028 . Pentru România, aplicarea orientativă a plafonului maxim la PIB-ul nominal de aproximativ 2.045 miliarde lei folosit la construcția bugetului pe 2026 conduce la un ordin de mărime de aproximativ 12,3 miliarde lei . Nu este însă o finanțare pe care Bruxelles-ul o transferă României. Mecanismul oferă statelor eligibile posibilitatea unei abateri temporare de la traiectoria cheltuielilor nete stabilită prin regulile fiscale europene pentru costurile aferente unor măsuri de securitate energetică. Cheltuiala rămâne finanțată național, iar accesul este condiționat de activarea clauzei derogatorii și de evaluarea sustenabilității finanțelor publice. Comisia a anunțat principiul în Pachetul de primăvară al Semestrului European din 3 iunie, iar pe 17 august 2026 a publicat orientările operaționale care stabilesc modul în care statele pot solicita această flexibilitate. Pentru România, următorul pas aparține Guvernului: Ministerul Energiei analizează măsurile care ar putea fi eligibile, în timp ce decizia fiscală și solicitarea formală implică în principal Ministerul Finanțelor. 0,6% din PIB este plafonul pentru trei ani, nu pentru fiecare an Limitele stabilite de Comisie schimbă semnificativ dimensiunea reală a mecanismului. Componenta dedicată securității energetice poate ajunge la cel mult 0,3% din PIB într-un an , dar totalul pentru 2026, 2027 și 2028 nu poate depăși 0,6% din PIB . Prin urmare, plafonul nu poate fi utilizat ca 0,3% din PIB în fiecare dintre cei trei ani până la un total de 0,9%. Dacă un stat ar utiliza câte 0,3% din PIB în 2026 și 2027, ar consuma deja întreaga flexibilitate energetică maximă disponibilă pentru perioada de trei ani. Mai mult, componenta de 0,6% pentru securitatea energetică este inclusă în plafonul general de 1,5% din PIB al clauzei derogatorii naționale, National Escape Clause, mecanism creat în contextul creșterii cheltuielilor pentru apărare. Comisia nu a creat o clauză fiscală separată pentru energie, ci a permis utilizarea unei părți din flexibilitatea existentă pentru măsuri care contribuie la securitatea energetică. Pentru România, echivalentul în lei trebuie tratat drept ordin de mărime, nu drept sumă rezervată. La PIB-ul nominal de aproximativ 2.045 miliarde lei utilizat în construcția bugetului pe 2026, 0,3% reprezintă aproximativ 6,1 miliarde lei , iar 0,6% aproximativ 12,3 miliarde lei . Baza de calcul se poate modifica odată cu evoluția PIB-ului și cu metodologia aplicată efectiv în perioada 2026–2028. Investițiile trebuie să reducă structural vulnerabilitatea energetică Orientările publicate de Comisie leagă flexibilitatea de măsuri care întăresc securitatea energetică europeană și contribuie la reducerea dependenței de combustibili fosili importați. Eligibilitatea nu rezultă însă din simplul fapt că o cheltuială aparține sectorului energetic. Comisia va analiza măsurile individual, iar orientările stabilesc inclusiv o condiție temporală: pot fi luate în calcul măsuri bugetare decise după 28 februarie 2026 , finanțate la nivel național și cu impact bugetar direct. Această arhitectură poate deschide pentru România un spațiu important pentru investiții care reduc structural vulnerabilitatea sistemului energetic. Rețelele, stocarea, electrificarea sau alte investiții care reduc dependența de combustibili fosili importați pot deveni relevante pentru mecanism în măsura în care îndeplinesc criteriile stabilite și sunt acceptate de Comisie. Selecția concretă a proiectelor românești devine astfel una dintre etapele decisive. Ministerul Energiei trebuie să identifice măsurile care pot fi încadrate în obiectivul european, iar Guvernul trebuie să decidă ce cheltuieli și ce valori bugetare va include într-o eventuală solicitare. România nu are în prezent clauza derogatorie activată Situația României este diferită de cea a statelor care utilizează deja National Escape Clause. Potrivit Consiliului Uniunii Europene, clauza este activată în prezent pentru 18 state membre . România nu figurează între acestea. Pentru București, accesul la flexibilitatea destinată securității energetice presupune mai întâi parcurgerea procedurii de activare. Statul solicită aplicarea clauzei, Comisia verifică dacă sunt îndeplinite condițiile și dacă abaterea nu pune în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu, iar Consiliul decide asupra activării pe baza recomandării Comisiei. Această condiție este deosebit de relevantă pentru România. Bugetul pe 2026 este construit pe o țintă de deficit cash de 6,2% din PIB , după ani în care deficitul bugetar a plasat țara sub procedura europeană de deficit excesiv. Flexibilitatea energetică poate fi, tocmai din acest motiv, extrem de valoroasă pentru București: permite susținerea unor…