UE discută reducerea consumului de energie pe 29 octombrie. Criza gazelor și petrolului — NRG-IA

Geopolitică & Energie

Uniunea Europeană analizează reducerea coordonată a consumului energetic dacă perturbările transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Hormuz continuă. Reuniunea din 29 octombrie ar putea…

UE discută reducerea consumului de energie pe 29 octombrie. Criza gazelor și petrolului — NRG-IA
Uniunea Europeană se pregătește să discute reducerea consumului de energie la nivelul statelor membre, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu, al creșterii puternice a prețurilor și al riscurilor tot mai mari pentru aprovizionarea cu petrol și gaze. Miniștrii energiei vor aborda această posibilitate la reuniunea Consiliului UE din 29 octombrie 2026, organizată la Luxemburg, potrivit unui document consultat de Euronews. Inițiativa aparține Irlandei, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Documentul propune evaluarea unor măsuri comune de reducere a cererii de energie, în eventualitatea în care Strâmtoarea Hormuz rămâne parțial sau complet blocată în lunile următoare. Discuțiile ar putea viza atât consumul populației, cât și activitatea companiilor și a sectoarelor industriale mari consumatoare de energie. Presiunea economică este deja considerabilă. Potrivit Euronews, prețurile gazelor naturale au crescut cu aproximativ 140% de la declanșarea operațiunilor militare americane și israeliene împotriva Iranului, iar petrolul Brent se tranzacționa în jurul valorii de 110 dolari pe baril la 21 octombrie. În același timp, depozitele subterane de gaze ale UE erau umplute în proporție de 74,62% la 21 octombrie, conform datelor Gas Infrastructure Europe. Europa ia în calcul economisirea energiei pentru a reduce presiunea asupra aprovizionării Documentul pregătitor consultat de Euronews ridică două probleme centrale: modul în care Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o blocare prelungită a Strâmtorii Hormuz și oportunitatea introducerii unor măsuri coordonate de reducere a consumului. Autoritățile europene analizează astfel posibilitatea completării intervențiilor asupra aprovizionării cu măsuri care să limiteze cererea. Reducerea consumului poate diminua cantitățile de gaze și produse petroliere pe care statele trebuie să le achiziționeze într-o piață internațională tensionată. În cazul gazelor, un consum mai mic poate încetini golirea depozitelor pe durata iernii. Pentru petrol și carburanți, economisirea poate limita presiunea asupra importurilor și poate contribui la reducerea dezechilibrelor dintre cerere și ofertă. Opțiunile discutate la nivel european ar putea include recomandări voluntare pentru gospodării și întreprinderi, măsuri de eficiență energetică în clădirile publice sau intervenții sectoriale în situația unor perturbări grave ale aprovizionării. Agenția Internațională pentru Energie a promovat anterior soluții de reducere a consumului de petrol, inclusiv limitarea utilizării autoturismelor în anumite zile. Documentul premergător reuniunii din 29 octombrie nu stabilește însă procente obligatorii de reducere a consumului și nici restricții concrete pentru populație sau industrie. Principala decizie politică aflată în discuție privește oportunitatea unei abordări comune la nivelul UE, în raport cu măsurile pe care fiecare stat le poate adopta separat. Depozitele europene sunt umplute sub nivelurile obișnuite, iar riscurile cresc în cazul unei ierni severe Situația rezervelor de gaze explică o parte importantă a preocupărilor europene. Potrivit raportului de perspectivă pentru iarna 2026–2027 publicat de ENTSOG la 8 octombrie, depozitele subterane din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de 72% la începutul lunii octombrie, comparativ cu aproximativ 83% în aceeași perioadă din 2025. Datele Gas Infrastructure Europe indicau la 21 octombrie un nivel de 74,62%, echivalent cu aproximativ 845 TWh de gaze stocate. Media europeană ascunde însă diferențe importante între state. Germania avea depozitele umplute în proporție de aproximativ 61%, în timp ce Italia se apropia de 90%. România înregistra aproximativ 86,9%, respectiv 29,43 TWh de gaze stocate. Aceste diferențe influențează capacitatea fiecărei țări de a răspunde creșterii consumului în perioadele foarte reci. Rezervele disponibile depind atât de cantitățile existente în depozite, cât și de posibilitățile de extracție, transport și acces la importuri suplimentare. Raportul ENTSOG arată că infrastructura europeană dispune de suficientă flexibilitate pentru a acoperi cererea în condițiile analizate, inclusiv prin creșterea importurilor de gaze naturale lichefiate. Capacitatea europeană de regazeificare este estimată la aproximativ 1.600 TWh pentru un sezon de iarnă, echivalentul a circa 145 de miliarde de metri cubi. Totuși, disponibilitatea infrastructurii nu garantează existența unor volume suficiente de LNG pe piața internațională. În scenarii severe, caracterizate prin temperaturi foarte scăzute și întreruperi suplimentare ale aprovizionării, ENTSOG identifică riscuri de cerere neacoperită, care pot impune măsuri de reducere a consumului. Comisia Europeană a precizat la 21 octombrie că aprovizionarea cu gaze este în prezent asigurată, deși continentul se îndreaptă spre o iarnă dificilă. Instituția monitorizează mai frecvent situația împreună cu statele membre și a deschis inclusiv discuția privind…

Ioana Buzoaica — Colectiv Editorial Independent

Echipa editorială NRG-IA monitorizează neîntrerupt dinamica pieței de energie, cadrul de reglementare ANRE și parametrii de telemetrie SEN/SNT. Livrăm analize obiective, ancorate strict în date oficiale și decizii verificate.

Consultă Carta Deontologică și Metodologia Editorială NRG-IA →

Citește articolul complet pe NRG-IA →