UE intră spre iarna 2026 cu depozitele de gaze la 70% și cere reducerea cererii — NRG-IA

Uniunea Europeană intră în ultima etapă a pregătirilor pentru iarnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 70% și cu o piață energetică din nou puternic expusă tensiunilor geopolitice. Într-o scrisoare trimisă miniștrilor energiei din statele membre, comisarul european Dan Jørgensen avertizează că UE se confruntă cu „o criză a prețurilor legată de o criză a ofertei” și le cere guvernelor să analizeze continuarea măsurilor care susțin înmagazinarea gazelor sau reduc cererea de gaze și electricitate. Mesajul este puternic, dar sensul lui trebuie delimitat exact. Europa nu se află, în acest moment, într-o penurie fizică de gaze. Pe 25 septembrie, Comisia Europeană și statele membre au reconfirmat în cadrul Gas Coordination Group că aprovizionarea UE rămâne stabilă, chiar dacă depozitele sunt mai puțin pline decât în anii anteriori. Regulile europene pentru clienții protejați — în primul rând gospodării și servicii esențiale — rămân active pentru situațiile de perturbare severă. Europa are gaze, dar le cumpără într-o piață mult mai tensionată Problema actuală este diferența dintre disponibilitatea fizică și cost. Europa continuă să primească gaze, dar o face într-un mediu în care concurența pentru aprovizionare este mai mare, rutele energetice sunt afectate de războiul din Iran, iar nivelul depozitelor lasă mai puțină marjă decât în anii precedenți. Datele citate în scrisoarea lui Jørgensen arată că depozitele UE sunt umplute în proporție de aproximativ 70%, cu circa 12 puncte procentuale sub aceeași perioadă din 2025. Pentru un sistem energetic în care gazele stocate acoperă o parte importantă a consumului suplimentar din sezonul rece, diferența este relevantă înaintea lunilor cu cerere ridicată pentru încălzire. Comisia consideră totuși că Europa este mai bine pregătită decât în timpul crizei energetice din 2021–2022. Capacitatea de import de gaze naturale lichefiate a crescut, consumul de gaze a scăzut, sursele regenerabile au o pondere mai mare, iar furnizorii au fost diversificați. Pe 3 septembrie, Gas Coordination Group constata că sistemul european rămâne suficient de rezilient pentru a gestiona niveluri de stocare mai mici, în condițiile actuale. Tocmai această combinație explică aparenta contradicție dintre cele două mesaje ale Bruxelles-ului: aprovizionarea este stabilă, dar prețurile și condițiile în care Europa își asigură energia justifică măsuri suplimentare de precauție. Jørgensen readuce reducerea cererii în centrul pregătirilor pentru iarnă Scrisoarea comisarului nu impune statelor membre un nou procent obligatoriu de reducere a consumului. Jørgensen le invită să analizeze sau să mențină măsuri care pot permite continuarea injecțiilor de gaze în depozite ori pot diminua cererea de gaze și electricitate atât timp cât va fi necesar. Logica este economică și fizică în același timp. Fiecare unitate de gaz care nu este consumată în prezent poate reduce necesarul de achiziții într-o piață scumpă sau poate rămâne disponibilă pentru lunile de iarnă. Reducerea cererii de electricitate poate avea același efect atunci când producția marginală de energie electrică provine din centrale pe gaze. Printre exemplele relatate din scrisoare se află limitarea temperaturilor în clădirile publice, restrângerea încălzirii spațiilor exterioare și reducerea iluminatului public care nu este necesar. Sunt măsuri pe care statele le pot calibra individual, nu un nou regim european obligatoriu impus consumatorilor. Mecanismul urmărit de Comisie este evitarea unei situații în care mai multe state încearcă simultan să cumpere cantități mari de gaze într-un interval scurt, împingând suplimentar prețurile în sus. Războiul din Iran lovește Europa în primul rând prin preț Europa rămâne unul dintre cei mai mari importatori de energie din lume și este direct expusă șocurilor externe. Aproximativ 80% din necesarul de gaze al UE este acoperit de furnizori externi, potrivit datelor citate de Reuters în relatarea despre scrisoarea lui Jørgensen. Războiul din Iran a modificat puternic economia transportului energetic prin Orientul Mijlociu. Fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz au recuperat o parte importantă din declinul inițial, dar traficul rămâne sub normal, iar costurile de transport și asigurare au crescut. Pentru gazele naturale lichefiate, constrângerile sunt și mai importante, deoarece lanțul logistic este mai puțin flexibil decât în cazul petrolului. Efectul se vede deja în factura energetică europeană. În trimestrul al doilea din 2026, valoarea importurilor de țiței ale UE a crescut cu 55,8% față de media lunară din 2025, în timp ce volumul importat a crescut cu numai 1,2% , la 36,7 milioane de tone. Europa a cumpărat aproape aceeași cantitate de petrol, dar a plătit mult mai mult pentru ea. Pentru GNL, valoarea importurilor a crescut cu 4,1%, deși volumul a scăzut cu 5,6%. Statele Unite au furnizat 63,2% din importurile europene de GNL în trimestrul al doilea, ceea ce arată cât de mult s-a schimbat…