Unitatea 2 CNE Cernavodă a fost resincronizată la SEN după oprirea din 4 mai 2026 — NRG-IA

Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național în seara zilei de 30 mai 2026, după o oprire de 26 de zile. Anunțul Nuclearelectrica marchează revenirea în sistem a uneia dintre cele mai importante capacități de producție controlabilă din România, într-un moment în care fiecare megawatt stabil contează pentru echilibrarea SEN. Deconectarea automată s-a produs în seara zilei de 4 mai, după apariția unei disfuncționalități la un izolator aferent transformatorului de evacuare putere. Potrivit Nuclearelectrica, remedierea a necesitat înlocuirea transformatorului Unității 2 cu unul de rezervă, o operațiune complexă care a presupus izolarea, demontarea, relocarea transformatorului inițial, testări și calibrări ale noului echipament. Revenirea nuclearului schimbă presiunea pe producția internă Miza depășește simpla reconectare a unei unități industriale. Unitatea 2 Cernavodă reprezintă aproximativ 700 MW de capacitate nucleară, iar cele două reactoare de la Cernavodă asigură, în regim normal, o parte majoră din producția internă de energie electrică. HotNews a indicat, pe baza răspunsului Ministerului Energiei, că fiecare unitate are o capacitate de circa 700 MW, iar cele două reactoare acopereau aproximativ 20% din necesarul național de consum. Într-un sistem cu producție regenerabilă variabilă, importuri influențate de prețuri regionale și consum sensibil la temperatură, nuclearul are o funcție diferită de fotovoltaic sau eolian. El aduce producție stabilă, predictibilă, cu profil de bandă. Când o astfel de capacitate iese din sistem, deficitul nu este doar cantitativ; dispare o componentă care susține baza curbei de sarcină și reduce nevoia de ajustări în restul mixului. Această diferență explică de ce revenirea Unității 2 are importanță publică. Nu este vorba despre un episod izolat de mentenanță, ci despre una dintre piesele care țin împreună producția internă, schimburile transfrontaliere și echilibrul dintre consum și disponibilitatea centralelor controlabile. SEN a funcționat într-o configurație rară: fără cele două unități nucleare Situația a devenit sensibilă după 10 mai, când Unitatea 1 a intrat în oprire planificată, conform graficului stabilit anterior. Unitatea 2 era deja indisponibilă, iar România a funcționat temporar fără producție nucleară în SEN. Nuclearelectrica anunțase încă din 7 mai prelungirea opririi Unității 2 și intrarea Unității 1 în oprire planificată din 10 mai. Transelectrica a transmis, în 13 mai, că, în contextul indisponibilității temporare a celor două unități nucleare, Sistemul Electroenergetic Național întâmpina un grad ridicat de solicitare operațională. Operatorul de transport a precizat totodată că sistemul funcționa în condiții de siguranță și că utilizarea schimburilor transfrontaliere reprezintă un mecanism normal într-o piață europeană interconectată. Această formulare este importantă. Ea separă două planuri: SEN nu era într-o situație de avarie sistemică, dar funcționa într-o configurație mai solicitantă decât de obicei. Absența nuclearului nu a însemnat întreruperea alimentării, însă a crescut presiunea pe restul mixului, pe importuri, pe capacități convenționale disponibile și pe managementul echilibrului producție-consum. Transformatorul defect a fost în partea de evacuare a puterii, nu în reactor Un element critic al comunicării publice este separarea corectă între partea nucleară și partea clasică/electrică a centralei. Evenimentul care a dus la oprire a vizat echipamentele de evacuare a puterii, nu reactorul ca sursă nucleară. Nuclearelectrica a transmis că, pe perioada lucrărilor de remediere și înlocuire, reactorul Unității 2 a fost menținut în siguranță, în stare oprită, fără impact asupra securității nucleare, personalului, populației sau mediului. Această precizare contează pentru interesul public. În cazul unei centrale nucleare, orice oprire produce reacție imediată, iar termenii tehnici pot fi interpretați greșit. În acest caz, problema a fost una de echipament electric asociat evacuării puterii, iar procedurile au presupus oprirea controlată, înlocuirea transformatorului și testarea echipamentului înainte de repunerea în funcțiune. Din punct de vedere energetic, efectul a fost însă major: o capacitate nucleară de ordinul sutelor de MW a fost indisponibilă aproape o lună. Din punct de vedere nuclear, mesajul operatorului este că siguranța reactorului, a personalului, a populației și a mediului nu a fost afectată. Revenirea Unității 2 reduce presiunea, dar nu închide vulnerabilitatea sistemului Resincronizarea Unității 2 readuce în SEN o capacitate de bază exact într-o perioadă în care sistemul trebuie să gestioneze simultan consumul, producția regenerabilă variabilă, disponibilitatea centralelor convenționale și schimburile transfrontaliere. Efectul imediat este reducerea presiunii operaționale față de configurația în care ambele unități nucleare erau indisponibile. Totuși, episodul Cernavodă indică o…