Vântul schimbă balanța energetică a României: 2.460 MW eolian și excedent în vârful de seară — NRG-IA

România a intrat sâmbătă seara, 8 august, în vârful de consum cu o situație aproape inversă față de episoadele de import masiv din zilele precedente. În jurul orei 21:30, producția internă depășea 7.000 MW, consumul era de aproximativ 6.500 MW, iar sistemul avea un excedent de peste 500 MW. Schimbarea a venit în principal din Dobrogea: turbinele eoliene furnizau aproximativ 2.460 MW, echivalentul a circa 35% din producția internă din acel moment. Momentul este relevant tocmai pentru că fotovoltaicul dispăruse practic din balanță după apus. În ultimele săptămâni, intervalul de seară a devenit una dintre vulnerabilitățile majore ale sistemului românesc: producția solară coboară rapid spre zero, consumul rămâne ridicat, iar seceta a restrâns simultan disponibilitatea hidroenergiei și a unei părți din producția nucleară. Sâmbătă, vântul a acoperit o parte importantă din acest gol și a mutat balanța dinspre necesar de import către excedent. Eolianul a trecut de la câteva sute la peste 2.400 MW Diferența față de începutul lunii este foarte mare. Datele operative Transelectrica prezentate pentru primele cinci zile din august indică medii zilnice ale producției eoliene cuprinse între numai 113 și 258 MW: 113 MW pe 1 august, 173 MW pe 2 august, 167 MW pe 3 august, 258 MW pe 4 august și 171 MW pe 5 august. Sâmbătă seara, puterea eoliană instantanee ajunsese la aproximativ 2.460 MW. Cele două tipuri de valori măsoară intervale diferite — medii zilnice, respectiv producție la un moment precis — dar descriu clar schimbarea meteorologică produsă în weekend: după mai multe zile cu contribuție eoliană redusă, vântul a revenit la o scară capabilă să schimbe balanța întregului sistem. Fenomenul a continuat duminică dimineață. La ora 07:34, România producea aproximativ 5.623 MW, dintre care 2.076 MW proveneau din turbinele eoliene. Eolianul asigura astfel 36,94% din producția națională instantanee de electricitate și devenise cea mai mare sursă din mix în acel moment. Producția nucleară era de aproximativ 684 MW, iar hidrocentralele furnizau numai 579 MW. Diferența arată cât de importantă a devenit contribuția vântului într-un sistem în care două dintre sursele tradiționale de energie continuă au fost afectate de situația hidrologică. O singură unitate nucleară și hidroenergia redusă măresc valoarea fiecărui MW din vânt Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat în dimineața zilei de 28 iulie. Nuclearelectrica a raportat la Bursa de Valori București că măsura a fost determinată de nivelul foarte scăzut al Dunării, în contextul secetei severe. Cu o singură unitate nucleară rămasă în funcțiune și cu debite care limitează producția hidro, balanța României a devenit mai sensibilă la variația regenerabilelor. Când vântul este slab, necesarul rămas trebuie acoperit prin alte centrale și importuri. Când producția eoliană urcă spre 2.000–2.500 MW, aceeași balanță se poate schimba în numai câteva ore. Exact această sensibilitate fusese identificată de Transelectrica înaintea verii. În studiul de planificare operațională pentru vara 2026, operatorul de transport a modelat un scenariu de vârf de seară în care producția eoliană și fotovoltaică este zero, iar o unitate de la Cernavodă este indisponibilă. La o producție internă de 5.400 MW și un consum de 7.400 MW, necesarul de import ajunge la 2.000 MW . Într-un scenariu de consum maxim de vară, cu 8.500 MW cerere și fără producție eoliană și fotovoltaică, importul analizat de Transelectrica urcă la 2.500 MW . Aceste valori sunt scenarii de funcționare a sistemului, nu prognoze pentru weekendul de 8–9 august. Ele arată însă dimensiunea efectului pe care disponibilitatea vântului îl poate avea asupra balanței naționale. Același sistem poate importa masiv sau poate exporta la câteva zile distanță Transelectrica a analizat și situația inversă. În scenariile cu producție regenerabilă ridicată, operatorul a modelat exporturi de aproximativ 800 MW într-un gol de sarcină cu vânt puternic și de până la 1.500 MW într-o configurație de vară cu 2.650 MW eolian și 2.000 MW fotovoltaic. Weekendul actual oferă o demonstrație operațională a aceluiași mecanism. După intervale în care România a avut nevoie de importuri de peste 2.000 MW, revenirea producției eoliene la aproximativ 2.500 MW a permis sistemului să ajungă la excedent chiar după apus, când energia solară nu mai putea contribui. Această alternanță nu este doar o problemă de cantitate anuală de electricitate. Sistemul trebuie să dispună de puterea necesară exact în ora în care apare dezechilibrul. Un MWh produs la prânz nu poate acoperi automat consumul de la ora 21:00. Pentru ca energia disponibilă în orele favorabile să fie mutată către perioadele deficitare sunt necesare capacități de stocare, hidrocentrale flexibile, centrale care pot varia rapid producția și suficientă capacitate de schimb prin interconexiuni. Prețurile arată aceeași ruptură dintre orele zilei Piața pentru ziua următoare oferă o imagine…